Ascultă Radio România Cultural Live

Monica Popa: Investiția în știință nu este un moft. Este singura formă prin care o societate își poate construi viitorul

11 Februarie 2026, 10:45

Dr. Monica Popa este cercetător la Institutul de Chimie Fizică ”I.G. Murgulescu” al Academiei Române și parte, alături de Dr. Jose Maria Calderon Moreno, și el cercetător la același institut, din echipa care a publicat, în 2023, lucrarea intitulată Sinteza verde a hidrogelurilor cu proprietăţi absorbante pentru eliminarea eficientă a diclofenacului de sodiu din apele reziduale.

Cercetarea a câștigat Premiul „I. G. Murgulescu” al Academiei Române, (în cadrul Secției ȘTIINȚE CHIMICE), premiu acordat în cadrul ceremoniei din 10 decembrie 2025 din Aula Academiei Române (https://acad.ro/evenimente/evenimente/2025/90_Premiile_Acad.html).

În același an, studiul (https://www.mdpi.com/2310-2861/9/6/454) a mai primit și un premiu internațional, acordat de jurnalul Gels (MDPI) (https://www.mdpi.com/journal/gels) pentru cel mai bun articol de cercetare publicat (în această revistă) în anul 2023: https://www.mdpi.com/journal/gels/awards/2742.

Premiul a fost acordat de un comitet științific internațional, alcătuit din mai mulți specialiști din întreaga lume, din diferite domenii, spune Dr. Mariana Chelu, cercetător la Institutul de Chimie Fizică „Ilie Murgulescu” al Academiei Române din București (https://www.icf.ro/), Departamentul de Chimia Suprafaței și Cataliză dar și autoarea studiului premiat.

Pentru noi a fost atunci o surpriză foarte frumoasă și aș vrea să subliniez că fiecare studiu este rezultatul muncii unei echipe de cercetători care contribuie cu expertiza lui la îmbunătățirea calității cercetării.

Lucrăm împreună cu doamna dr.Mariana Chelu de niște ani buni, spune Dr. Monica Popa. Suntem implicați în foarte multe studii, nu numai legate de hidrogeluri. În ziua de astăzi, cuvintele cheie sunt legate evident de globalizare și de interdisciplinaritate. Este greu să ne mai referim în ziua de astăzi doar la formațiune de chimie sau fizică. (...) Avem acces la tot felul de metode tehnologice avansate, din ce în ce mai noi, la aparate foarte moderne și foarte avansate, la metode de sinteză foarte complexe, la materiale foarte complexe și deja domeniul nostru de activitate s-a extins de-a lungul timpului. Nu mai putem vorbi că suntem doar chimiști, suntem și fizicieni, suntem și cercetători în știința materialelor, facem și chimie analitică, și chimie organică, și fizică, și matematică...nu mai vorbesc de partea de computerizare și de procese tehnologice și de a învăța de a folosi aparate care uneori sunt niște mici monștri foarte avansați în laboratoarele noastre. Așa că lucrăm împreună și ne formăm împreună și ne dezvoltăm împreună.

Despre cercetarea premiată, Dr. Monica Popa spune că este utilă, pentru că răspunde unei preocupări legate de protejare a mediului. Nu mi se pare deloc o bravadă, adică totuși trebuie să dăm o importanță și schimbării climatice și mediului în care trăim și totdeauna am fost atrasă de folosirea produselor naturale, mâne toxice, prietenoase mediului. (...) Suntem chimiști fizicieni, lucrăm cu materiale, dar totdeauna mi-am dorit să am grijă de mediul în care desfășor activitatea și viața. (...) Contribuția (la această cercetare, n.r.) a venit de la sinteză de materiale, de la ideea de materiale de la care să pornim, de la metode de caracterizare - folosim metode de caracterizare foarte avansate -, fiecare este specialist pe domeniul lui. Eu folosesc spectroscopie Raman, microscopie. (...)

Ne uităm la ce nevoi sunt (...) Vă dați seama că dacă ne-am uitat numai la materialul de pornire, nu ar fi prea practic, ar fi doar chiar să rămânem în laborator. Nu zic că nu este interesant (...) dar nu este asta premisa, pentru că nu ne permitem în România să ne gândim doar la materialul de pornire (...) Ideea e să mergem în combinație cu produse farmaceutice, cu farmacia sau cu partea de biologie,cum a fost în cazul nostru, cu studii de citotoxicitate, citocompatibilitate.

Una dintre concluzii ar fi aceea că cercetarea fundamentală din România în domeniul chimiei ar putea oferi soluții.

Da, și nu numai în domeniul chimiei, spune Dr. Monica Popa, și în domeniul fizicii, și în domeniul științei materialelor, sigur că da. Avem oameni formați.

(...) Consider că există și resurse umane, și capacitate intelectuală, numai că, din păcate, cercetarea este un pic așa... Cenușăreasa domeniilor de activitate, și e păcat că nu se investește mai mult, pentru că investirea în știință, de fapt, este investirea în viitorul unei țări și este păcat că încă nu ne aliniem din punctul acesta de vedere cu ceea ce se întâmplă în afară.

Despre sine, Dr. Monica Popa spune că este un chimist care a dorit să fie foarte tare fizician și sunt cumva la mijloc. M-am specializat în alte centre în afară de România pe metode care la vremea aceea nu existau aici și când am avut în cadrul institutului un proiect (...) de achiziționare de aparate ultra sofisticate, moderne, complexeam venit ca specialist să mă integrez, să pun numărul la folosirea acestor aparate (...)și expertiza pe care am câștigat-o în afară, bineînțeles că a fost un plus să revin și să mergem înainte. (...) După anii Revoluției am avut șansa să plec în diverse centre de mare prestigiu din străinătate și acolo bineînțeles am lucrat la alt nivel și a fost să fie să mă întorc, și să mă bucur că m-am întors!

Curiozitatea și pasiune sunt foarte importante, fără asta nu se poate face cercetare, spune și Dr. Jose Maria Calderon Moreno, cercetător ştiinţific grad I la Institutul de Chimie Fizică "I.G. Murgulescu" al Academiei Române, parte din echipa laureată.

Cercetătorii sunt niște oameni ciudați. Adică pun niște întrebări și nu au liniște până și nu găsesc răspunsul. Dacă nu ai asta, nu ai ce căuta în cercetare. Bineînțeles, dacă tu ai noroc, ca societate, să ai oameni care sunt capabili să se chinuie în așa fel, păi foloseste-i!

Din păcate, orice societate care nu recunoaște aceste valori ajunge la stagnare și chiar la degradare, cum se vede de fapt în România. În România s-au tăiat fonduri de cercetare, când în alte țări s-au multiplicat. Păi China are milioane de cercetători! Noi avem cercetători poate ca Bulgaria, ca Irlanda. Și mergem din ce în ce mai jos. Și resursa umană... Păcat!, pentru că resursa umană există. Dar cum să-i convingi pe cei tineri să reînnoiască resursa umană în condițiile acestea? E, practic, imposibil, pentru că omul trebuie să mănânce.

Și atunci, în condițiile astea, ce te poate motiva să mergi mai departe? Doar curiozitatea?

Asta e problema! Eu nu mai am capabilitate să mă schimb. Adică sunt cercetător, mie îmi place asta, am o viață, am pasiune, am curiozitate. (...) Am o întrebare și până nu găsesc răspunsuri, nu am liniște. Și (...) dacă necesitățile sunt acoperite..., poate că pot să renunț la una la alta până la urmă, nu mă schimb.

Dar nu am cum să-i conving pe cei tineri să studieze așa 20 de ani, 30 de ani... (...) Noi înțelegeam să facem existența utilă. Dar după ce noi dispărem, după 10, 12 ani, mergem la pensie, cine să le explice tinerilor? (...)

Fără resurse umane, nu pot să facă nimic. (...) Fără un expert care știe exact ce se poate face, practic, care sunt limitele, dacă merită investiție sau nu merită investiție.

Și chiar dacă știința este universală iar acuma ccesul la alte echipe de cercetare este mai facil, asta nu înlocuiește expertiza umană, mai spune Dr. Jose Maria Calderon Moreno.

Accesul la cunoștințe e foarte ușor. Dar, încet, încet, începe să fie o păcăleală. Pentru că nimeni nu garantează că aceste, aparent, cunoștințe sunt corecte. (...) Și e un risc. Pentru că, până acum, cine a publicat ceva, cine a scris orice, un articol, o carte, a fost responsabil.(...) Dar acum ajungem la o lume virtuală în care fiecare scrie orice vrea, în ce condiții, fără nicio etică.

Pe larg, în interviul de mai jos, realizatoare Corina Negrea.

Dr. Monica Popa este cercetător ştiinţific grad I la Institutul de Chimie Fizică ”I.G. Murgulescu” al Academiei Române, autor a unei cărți și a mai mult de 120 publicații în reviste ştiinţifice cotate internaționale, indexate in Web of Science Core Collection, cu peste 3000 citări, cu un index Hirsch de 28.

A absolvit Facultatea de Chimie Industrială în 1993 și a obținut doctoratul (1998) la Universitatea Politehnica București.

A fost cercetător ‘Royal Society Fellow’ in Londra, UK 1999, la Queen Mary College, Universitatea din Londra (Marea Britanie), cercetător asociat ‘Research Associate’ (1999-2001) și cercetător al Societății Japoneze pentru Promovarea Științei, ‘Research Fellow of the Japan Society for the Promotion of Science’ (2001-2004) la Institutul de Tehnologie din Tokyo (Tokyo), cercetător Ramon y Cajal la Universitatea Politehnică din Barcelona (2003-2007).

A participat la peste 30 de proiecte de cercetare, cu participanți din Spania, Regatul Unit, Slovenia, Japonia și România, dintre care a fost cercetător principal în patru dintre ele, și are o vastă experiență didactică la diverse universități din întreaga lume: Tokyo, Barcelona și Bucuresti, predând diverse cursuri de fizică, chimie și Știința Materialelor, inclusiv: Sinteza nanomaterialelor, si Caracterizarea materialelor.

Este acreditata ca lector universitar din 2007 (Agenția pentru Calitatea Sistemului Universitar, Spania) și a susținut peste 70 de prezentări la conferințe naționale și internaționale; ca lector invitat în Spania, Japonia, și Coreea de Sud.
Principalele sale domenii de interes includ dezvoltarea de noi rute ecologice, prietenoase mediului, de procesare pentru materiale cu structură și funcționalitate controlate, utilizând metode chimice ecologice în solvenți apoși la temperaturi scăzute, cu o gamă largă de aplicații, precum biomateriale, materiale ceramice și catalitice, etc. (Biografia Monica Popa).

Dr. Jose Maria Calderon Moreno este cercetător ştiinţific grad I la Institutul de Chimie Fizică "I.G. Murgulescu" al Academiei Române, autor a 2 cărti si mai mult de 300 publicatii în reviste ştiinţifice cotate international, indexate in Web of Science Core Collection, cu peste 9000 citări, cu un index Hirsch h de 50. GoogleAcademic public profile: https://scholar.google.com/citations?user=4FKzBaoAAAAJ&hl=ro

A absolvit Facultatea de Fizică în 1991 și a obținut doctoratul (1995) la Universitatea din Sevilla, Spania. A fost cercetător MarieCurie ‘Research Fellow’ al Uniunii Europene (1996-1998) la Queen Mary College, Universitatea din Londra (Marea Britanie), cercetător asociat ‘Research Associate’ (1999-2001) și cercetător al Societății Japoneze pentru Promovarea Științei, ‘Research Fellow of the Japan Society for the Promotion of Science’ (2001-2003) la Institutul de Tehnologie din Tokyo (Tokyo), cercetător Ramon y Cajal la Universitatea Politehnică din Barcelona (2003-2007).

Dr. Jose Maria Calderon Moreno a participat la peste 40 de proiecte de cercetare, cu participanți din Spania, Regatul Unit, Franța, Slovenia, Israel, Germania, Statele Unite, Japonia și România, dintre care a fost cercetător principal în 9, și are o vastă experiență didactică la diverse universități din întreaga lume, atât la nivel universitar, cât și postuniversitar: Sevilla, Londra, Tokyo, Barcelona și Bucuresti, predând diverse cursuri de fizică, chimie și Știința Materialelor, inclusiv: Principiile fizicii, Termodinamica, Sinteza nanomaterialelor, Proprietăți mecanice și Caracterizarea materialelor.

Este acreditat ca profesor universitar ‘Catedrático’ din 2007 (Agenția pentru Calitatea Sistemului Universitar, Spania) și a susținut peste 100 de prezentări la conferințe naționale și internaționale; ca lector invitat în Spania, Anglia, Japonia, Israel și Coreea de Sud.

Principalele sale domenii de interes includ dezvoltarea de noi rute de procesare pentru materiale cu structură și funcționalitate controlate, utilizând metode chimice ecologice în solvenți apoși la temperaturi scăzute, cu o gamă largă de aplicații, cum ar fi biomateriale, materiale energetice, cataliză, etc. (Biografia Jose Maria Calderon Moreno).

Gătitul. De la foc la aromă
Știință 11 Februarie 2026, 15:20

Gătitul. De la foc la aromă

A găti nu înseamnă doar a prepara mâncarea, ci a înțelege procesele care ne-au adus, de fapt, mai aproape...

Gătitul. De la foc la aromă
Etica științei – Creatori orbi ai inteligenței: Riscul de a crea conștiință fără a o recunoaște
Știință 10 Februarie 2026, 22:58

Etica științei – Creatori orbi ai inteligenței: Riscul de a crea conștiință fără a o recunoaște

În acest episod al rubricii „ Etica Științei ”, Cornel-Florin Moraru abordează una dintre cele mai...

Etica științei – Creatori orbi ai inteligenței: Riscul de a crea conștiință fără a o recunoaște
Prevenția care nu ține pasul cu realitatea. De ce, deși știm atât de mult despre cancer, facem atât de puțin
Știință 10 Februarie 2026, 17:17

Prevenția care nu ține pasul cu realitatea. De ce, deși știm atât de mult despre cancer, facem atât de puțin

Progresele medicinei sunt spectaculoase, dar prevenția rămâne în urmă. De ce, în ciuda datelor științifice...

Prevenția care nu ține pasul cu realitatea. De ce, deși știm atât de mult despre cancer, facem atât de puțin
Otilia Cristea: Când vine vorba de cancer, genetica încarcă pistolul, iar mediul apasă pe trăgaci
Știință 09 Februarie 2026, 19:45

Otilia Cristea: Când vine vorba de cancer, genetica încarcă pistolul, iar mediul apasă pe trăgaci

De ce animalele de companie fac tot mai des cancer, ce rol joacă genetica și mediul în care trăim și cât de...

Otilia Cristea: Când vine vorba de cancer, genetica încarcă pistolul, iar mediul apasă pe trăgaci
Criza reciclării plasticului: cum lipsa voinței politice costă Europa sute de mii de locuri de muncă
Știință 06 Februarie 2026, 15:20

Criza reciclării plasticului: cum lipsa voinței politice costă Europa sute de mii de locuri de muncă

De ce pierdem locuri de muncă, cum alimentează legislația fragmentată evaziunea și ce șanse reale are reciclarea să devină un...

Criza reciclării plasticului: cum lipsa voinței politice costă Europa sute de mii de locuri de muncă
Hidrogeluri „verzi” pentru apă curată și vindecarea rănilor: cercetarea care leagă mediul înconjurător de medicină
Știință 05 Februarie 2026, 19:30

Hidrogeluri „verzi” pentru apă curată și vindecarea rănilor: cercetarea care leagă mediul înconjurător de medicină

Cum pot materiale naturale să curețe apa de reziduuri farmaceutice și, în același timp, să ajute la vindecarea rănilor?...

Hidrogeluri „verzi” pentru apă curată și vindecarea rănilor: cercetarea care leagă mediul înconjurător de medicină
Viorel Roman: „Ar fi bine ca părinții să aibă disponibilitate emoțională, ceea ce știm că e din ce în ce mai greu”
Știință 05 Februarie 2026, 19:07

Viorel Roman: „Ar fi bine ca părinții să aibă disponibilitate emoțională, ceea ce știm că e din ce în ce mai greu”

Copiii nu spun singuri când suferă.  Cum pot părinții să recunoască semnele depresiei și ce lipsește, de fapt, din...

Viorel Roman: „Ar fi bine ca părinții să aibă disponibilitate emoțională, ceea ce știm că e din ce în ce mai greu”
Neal Stephenson în limba română: Seveneves (Șapte Eve)
Știință 05 Februarie 2026, 10:30

Neal Stephenson în limba română: Seveneves (Șapte Eve)

Joi, 5 februarie, ajungem la cel de-al treilea roman al lui Neal Stephenson apărut în limba română, în...

Neal Stephenson în limba română: Seveneves (Șapte Eve)
Ascultă live

Ascultă live

13:00 - 13:55
RRC Soul
Ascultă live Radio România Cultural
13:00 - 13:20
Radiojurnal
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
13:00 - 14:00
Français 1
Ascultă live Radio România Internaţional 1
13:00 - 13:30
Radiojurnal
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
12:20 - 14:00
VIAȚA LA ȚARĂ
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
11:03 - 14:00
Pulsul Zilei
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța Folclor
Ascultă live Radio România Constanța Folclor
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
11:03 - 18:00
PULSUL ZILEI
Ascultă live Radio România Reșița
13:00 - 14:03
Știri
Ascultă live Radio România Tg Mureș
13:00 - 16:03
Știri
Ascultă live Radio România Timișoara FM
13:00 - 14:00
Emisiune în lb. germană
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Conviețuiri
Ascultă live Conviețuiri