Ascultă Radio România Cultural Live

Hidrogeluri „verzi” pentru apă curată și vindecarea rănilor: cercetarea care leagă mediul înconjurător de medicină

Hidrogeluri „verzi” pentru apă curată și vindecarea rănilor: cercetarea care leagă mediul înconjurător de medicină
Foto: Arhiva personală Mariana Chelu

05 Februarie 2026, 19:30

Cum pot materiale naturale să curețe apa de reziduuri farmaceutice și, în același timp, să ajute la vindecarea rănilor?

Sunt întrebări la care a răspuns, la Știința 360, Dr. Mariana Chelu, chimist, cercetător științific la Institutul de Chimie Fizică „Ilie Murgulescu” al Academiei Române din București (https://www.icf.ro/), Departamentul de Chimia Suprafaței și Cataliză, dar și autoarea studiului intitulat Sinteza verde a hidrogelurilor cu proprietăţi absorbante pentru eliminarea eficientă a diclofenacului de sodiu din apele reziduale, studiu care a primit, în luna decembrie 2025, Premiul „I. G. Murgulescu” al Academiei Române, (în cadrul Secției ȘTIINȚE CHIMICE) (https://acad.ro/evenimente/evenimente/2025/90_Premiile_Acad.html).

În același an, studiul, care poate fi citit aici: https://www.mdpi.com/2310-2861/9/6/454, a mai primit si un premiu internațional, acordat de jurnalul Gels (MDPI) (https://www.mdpi.com/journal/gels), pentru cel mai bun articol de cercetare publicat (în această revistă) în anul 2023: https://www.mdpi.com/journal/gels/awards/2742.

Noutatea studiului constă în dezvoltarea unui material ecologic inovator, în proiectarea și dezvoltarea unei structuri tridimensionale sub forma unui hidrogel verde, obținut printr-o metodă ecologică, explică Mariana Chelu.

Hidrogelul este realizat exclusiv din componente naturale și are o capacitate remarcabilă de absorbție.

Este un material simplu, rentabil, dar care are în componență doi compuși naturali, unul de origine marină și unul derivat din glucoză.

Aceste materiale au aplicații multiple, de la mediu la medicină.

Hidrogelurile sunt structuri tridimensionale moi, pe bază de apă, care pot absorbi și reține o cantitate foarte mare de lichide. (…) Pot fi utilizate în cosmetică, medicină, vindecarea rănilor, terapia de urgență, dar și în agricultură”.

Cercetarea s-a concentrat asupra diclofenacului, un antiinflamator larg utilizat, care ajunge frecvent în apele uzate.

Consumul global de diclofenac este estimat la aproximativ 940 de tone pe an, iar peste 65% din doza orală ajunge în stațiile de epurare.

Iată de ce găsirea unor metode eficiente și, la rândul lor, mai puțin poluante este o problemă foarte urgentă! În plus, materialul dezvoltat de colectivul premiat nu doar absoarbe contaminantul, ci poate fi și refolosit.

Diclofenacul extras este transformat în alți compuși secundari care pot fi refolosiți. Materialul poate fi regenerat și reutilizat de mai multe ori.

După anul 2023, cercetarea a fost extinsă către aplicații medicale, în special hidrogeluri pe bază de aloe vera.

Am dezvoltat hidrogeluri pe bază de aloe vera utilizate în vindecarea rănilor și în tratarea arsurilor. (…) Am observat nu doar vindecare, ci o ameliorare imediată chiar și în cazul arsurilor deschise. (…) Sunt formule noi, naturale, foarte valoroase și chiar merită să se facă o investiție serioasă în acest domeniu.

Drumul de la laborator la piață rămâne însă dificil. Translaționarea către piață implică brevete, studii aprofundate și un transfer tehnologic complex.

Cercetarea românească poate oferi soluții reale, sustenabile, pentru unele dintre cele mai presante probleme ale prezentului — de la poluarea apei la ameliorarea suferinței umane – cu condiția ca „lanțul valoric” să aibă toate zalele...

Dr. Mariana Chelu are peste 35 de ani de experiență în domeniul chimiei.

A obținut licența (diploma de stat) în chimie in 1990, o a doua licență în domeniul economic în 2010, un master în controlul calității mediului și tehnici de depoluare (în 2015) și un doctorat în chimie în 2021.

A publicat mai multe lucrări în diverse reviste ISI (cotate internațional) și lucrări prezentate la conferințe internaționale și este coautoare a unui capitol de carte publicat de o editura internațională.

Preocupările sale în activitatea de cercetare includ diverse domenii ale chimiei, chimiei fizice și chimiei verzi și sustenabile.

Este implicată în studii de formulare, sinteza și dezvoltare de nano- și biomateriale inovatoare adaptate pentru aplicații biomedicale și de mediu. Dedicarea sa față de principiile designului ecologic este evidențiată printr-o cercetare susținută orientată pentru dezvoltarea de noi materiale prin procese ecologice care se aliniază cu cerințele moderne de sustenabilitate în chimie.

A făcut parte, ca membru al echipei de cercetare, din mai multe proiecte naționale și internaționale finanțate prin granturi.

Alte cateva dintre articolele publicate (ca prim autor):

https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0141813022010418,

https://www.mdpi.com/1422-0067/24/4/3893,

https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S016943322031892, https://link.springer.com/article/10.1007/s10854-022-08818-1,

https://www.mdpi.com/2073-4360/15/5/1312,

https://www.mdpi.com/2310-2861/9/5/355,

https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0925400520304524

Ludmila Verdeș: „Cercetarea comunitară implică comunitatea și este despre comunitate”
Știință 04 Februarie 2026, 21:46

Ludmila Verdeș: „Cercetarea comunitară implică comunitatea și este despre comunitate”

Ce înseamnă, de fapt, să faci cercetare „despre oameni”? Dar mai ales, ce înseamnă să faci...

Ludmila Verdeș: „Cercetarea comunitară implică comunitatea și este despre comunitate”
Ziua Mondială de luptă împotriva cancerului - „Uniți prin unicitate”
Știință 04 Februarie 2026, 17:24

Ziua Mondială de luptă împotriva cancerului - „Uniți prin unicitate”

Miercuri, 4 februarie , este marcată Ziua Mondială de luptă împotriva cancerului , un demers care militează pentru...

Ziua Mondială de luptă împotriva cancerului - „Uniți prin unicitate”
Etica științei – Mai este gustul o alegere liberă? Etica alimentelor ultra-procesate
Știință 04 Februarie 2026, 12:34

Etica științei – Mai este gustul o alegere liberă? Etica alimentelor ultra-procesate

Mâncăm pentru a trăi sau suntem subiecții unui experiment global de inginerie alimentară? În acest episod,...

Etica științei – Mai este gustul o alegere liberă? Etica alimentelor ultra-procesate
„Ia elevi  în practică”, o campanie de colaborare între fermieri și liceele agricole din România
Știință 03 Februarie 2026, 16:27

„Ia elevi în practică”, o campanie de colaborare între fermieri și liceele agricole din România

O cercetare realizată la finalul anului trecut de Centrul Român pentru Politici Europene (CRPE) arăta că unul din trei...

„Ia elevi în practică”, o campanie de colaborare între fermieri și liceele agricole din România
Codul European Împotriva Cancerului, ediția a 5 a - între prevenție, responsabilitate și inechitate
Știință 03 Februarie 2026, 15:00

Codul European Împotriva Cancerului, ediția a 5 a - între prevenție, responsabilitate și inechitate

De peste 40 de ani, Uniunea Europeană are un instrument dedicat prevenirii cancerului. Și totuși, mai puțin de 10% dintre...

Codul European Împotriva Cancerului, ediția a 5 a - între prevenție, responsabilitate și inechitate
Vlad-Eugen Dincă: Zonele umede sunt o componentă esențială a biodiversității planetei. Sunt un rezervor de specii și un adăpost pentru un număr extraordinar mare de specii de plante și animale
Știință 02 Februarie 2026, 14:00

Vlad-Eugen Dincă: Zonele umede sunt o componentă esențială a biodiversității planetei. Sunt un rezervor de specii și un adăpost pentru un număr extraordinar mare de specii de plante și animale

La 2 februarie se sărbătorește, în fiecare an, Ziua Mondială a Zonelor Umede (https:// www.un.org/en/...

Vlad-Eugen Dincă: Zonele umede sunt o componentă esențială a biodiversității planetei. Sunt un rezervor de specii și un adăpost pentru un număr extraordinar mare de specii de plante și animale
Cristinel Dobrotă: Plasticul nu e dușmanul. Lipsa de responsabilitate este
Știință 30 Ianuarie 2026, 15:20

Cristinel Dobrotă: Plasticul nu e dușmanul. Lipsa de responsabilitate este

  Cu peste 40 de ani de experiență în industria plasticului, dintre care 25 dedicați reciclării, Cristinel...

Cristinel Dobrotă: Plasticul nu e dușmanul. Lipsa de responsabilitate este
Viorel Roman: „Vorbim mult despre sănătatea mintală, dar intervenim puțin și de regulă statul intervine reactiv și tardiv”
Știință 29 Ianuarie 2026, 17:56

Viorel Roman: „Vorbim mult despre sănătatea mintală, dar intervenim puțin și de regulă statul intervine reactiv și tardiv”

Problemele de sănătate mintală au ajuns să coste România aproximativ 10 miliarde de euro pe an, echivalentul a 3,8% din...

Viorel Roman: „Vorbim mult despre sănătatea mintală, dar intervenim puțin și de regulă statul intervine reactiv și tardiv”
Ascultă live

Ascultă live

21:10 - 22:00
Idei în nocturnă - Diaspora
Ascultă live Radio România Cultural
21:05 - 21:30
EUROATLANTICA
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
21:00 - 22:00
Deutsch 3
Ascultă live Radio România Internaţional 1
21:00 - 22:00
CULTURA ROMÂNĂ, ACASĂ ŞI ÎN LUME (RRI)
Ascultă live Radio România Internaţional 2
21:00 - 21:26
Italiano 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
20:10 - 22:00
DEDICAȚII MUZICALE
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
21:03 - 23:00
Atitudine Urbană
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța Folclor
Ascultă live Radio România Constanța Folclor
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
21:00 - 22:03
Știri
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
21:00 - 22:00
Emisiune în lb. sârbă
Ascultă live Radio România Timișoara FM
21:08 - 22:00
De dor și drag
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Conviețuiri
Ascultă live Conviețuiri