Prof. univ. dr. Liana Gheorghe: „Riscul de a avea ficat gras cu steatohepatită, cu predispoziție la ciroză este de 70-75% la persoanele obeze”
19 Iunie 2024, 14:21
Boala ficatului gras afectează 1 din 3 adulți și 1 din 8 copii, la nivel mondial. Formele avansate ale acestei afecțiuni sunt steatohepatita (hepatita produsă de acumularea de grăsime în ficat) și ciroza hepatică, cea care afectează 115 milioane de persoane în întreaga lume, iar estimările arată că numărul acestora va crește la 357 de milioane până în anul 2030. Incidența bolii crește cu 1% anual, în paralel cu creșterea incidenței obezității și diabetului zaharat.
Cauza acestei afecțiuni este stilul de viață sedentar, cu exces de calorii, exces de dulciuri, de grăsimi saturate, de băuturi îndulcite care ne predispun la acumulare progresivă de țesut gras. Riscul de a avea ficat gras cu steatohepatită, cu fibroză și cu predispoziție la ciroză este de 70-75% la persoanele obeze, cu indice de masă corporală de peste 30, declară prof.univ.dr.Liana Gheorghe, șef de Secție la Clinica de Gastroenterologie din cadrul Institutului Clinic Fundeni, în interviul realizat de Marilena Frâncu.
Cum poate fi prevenită sau tratată această afecțiune?
Prevenirea bolii ficatului gras se realizează prim asumarea unui stil de viață care promovează sănătatea ficatului și care constă într-un regim alimentar normocaloric, fără excese alimentare, cu evitarea alimentelor procesate, o dietă bogată în proteine, provenind în special din vegetale și produse lactate, cu reducerea grăsimilor și zaharurilor.
Pot fi urmate principiile dietei mediteraniene: conținut crescut de legume, produse din făină integrală, ulei vegetal (ulei de măsline), pește și reducerea aportului de carne roșie, dulciuri și băuturi îndulcite. Cafeaua are un efect protector asupra ficatului și este recomandată, în timp ce consumul de alcool trebuie evitat sau limitat la sub 20-30g alcool absolut/zi (un pahar vin).
Toate aceste recomandări nutriționale trebuie integrate în planul terapeutic global, care cuprinde protecția hepatică, managementul riscului cardiovascular, echilibrului grăsimilor și glicemiei. Recomandările sunt individualizate pentru fiecare pacient și trebuie discutate amănunțit cu medicul specialist gastroenterolog, endocrinolog sau diabetolog. De asemenea, activitatea fizică regulată de intensitate medie trebuie introdusă în rutina zilnică (mers alert aprox. 10.000 pași/zi, alergat, mers cu bicicleta, dans, exerciții aerobice/de rezistență).
