Ştiinţa 360: Calendarul ştiinţific cu Monica Belitoiu
17 Iunie 2021, 06:00
17 iunie 2021
Din Calendarul Științific aflăm că în iunie 1910 Aurel Vlaicu a efectuat primul său zbor, cu aparatul denumit A. Vlaicu 1.
S-a născut pe 19 noiembrie 1882, în comuna hunedoreană Binținți, care astăzi îi poartă numele. A urmat școala primară în localitatea natală, apoi și-a continuat studiile la Orăștie și Sibiu, iar după bacalaureat a plecat să studieze ingineria la Universitatea din Budapesta și apoi la prestigioasa Ludwig-Maximilians-Universität din München, unde și-a obținut diploma de inginer.
În 1908 s-a angajat ca inginer la uzina de automobile Opel, însă simțea că nu e locul lui acolo și că trebuie să facă altceva în viață. Așa că s-a întors în România și a început să pună în practică planurile de realizare a unui aparat de zbor. A lucrat multe luni, însă visul lui a devenit realitate în 17 iunie 1910, când a decolat la bordul primului avion conceput, construit şi pilotat în România, "A Vlaicu 1", realizat cu sprijinul Casei Regale şi al Armatei Române la atelierele de la Arsenalul Armatei. Avionul s-a înălțat la doar 3-4 metri, pe o distanţǎ de 50 de metri, însă era primul avion original, construit şi pilotat de un român.
Un an mai târziu, Vlaicu a construit un al doilea avion, celebrul „Vlaicu II", cu care a primit confirmarea internaţionalǎ în 1912, când a câștigat nu mai puţin de cinci premii la mitingul aerian de la Aspern, din Austria. La câteva luni după aceea, deja începuse să lucreze la prototipul “Vlaicu III”, care avea să fie primul avion din lume cu fuselaj metalic. Din păcate, acest al treilea avion a fost finalizat de prietenii și colaboratorii săi, deoarece la 13 septembrie 1913, în timpul unei încercări de a traversa Munții Carpați cu avionul său Vlaicu II, s-a prăbușit în apropiere de Câmpina. Chiar dacă viaţa sa a fost foarte scurtă, Aurel Vlaicu a lăsat în urmǎ contribuţii de necontestat în domeniul aviaţiei.
Despre alți oameni extraordinari și alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor dar și pe www.calendarstiintific.ro.
14 iunie 2021
14 iunie 1868 - S-a născut biologul Karl Landsteiner, care a descoperit și identificat grupele de sânge.
15 iunie 2020 - Universitatea din Nottingham, pe baza celor mai recente informații, a raportat că este posibil să existe în galaxia noastră peste 30 de civilizații extraterestre inteligente care comunică activ, dar se află la mii de ani lumină.
16 iunie 1963 - Cosmonauta Valentina Tereshkova a devenit prima femeie din lume care a călătorit în spațiu.
17 iunie 1910 - Aurel Vlaicu a efectuat primul său zbor, cu aparatul denumit A. Vlaicu 1.
18 iunie 2018 - MIT a publicat detalii despre “VoxelMorph”, un nou algoritm, care este de peste 1.000 de ori mai rapid la înregistrarea scanărilor creierului și a altor imagini 3D.
19 iunie 1623 - S-a născut Blaise Pascal, matematician, fizician și filosof cu contribuții numeroase în variate domenii ale științei, precum construcția calculatorului mecanic, studiul fluidelor sau clarificarea conceptelor de presiune și vid.
20 iunie 2013 - Au fost prezentate noi cercetări care sugerează că adăugarea de particule de argint la antibiotice le face de 10 până la 1000 de ori mai eficiente în lupta împotriva infecțiilor.
În fiecare zi, mii de oameni cercetează lumea, iar descoperirile lor ne îmbunătățesc viața, așa cum au făcut-o de peste 2000 de ani. Pentru mai multe informații din lumea științei, vă invit să vizitați siteul www.calendarstiintific.ro.
11 iunie 2020
Din Calendarul Științific aflăm că pe 11 iunie 1644 omul de știință Evangelista Torricelli a descris, într-o scrisoare, invenția barometrului, numit și „tubul lui Torricelli”.
Născut în Italia, Torricelli a rămas orfan de tată în copilărie, așa că a fost crescut de unchiul său, care era călugăr. Acesta era foarte preocupat de educația copilului, așa că l-a trimis să studieze sub îndrumarea profesorului de matematică Benedetto Castelli, care, la rândul lui, fusese studentul lui Galileo Galilei, cu care între timp devenise coleg și prieten.
În anul 1641, fântânarii Marelui Duce din Florența căutau să construiască o pompă care să ridice apa la o înălțime mai mare de 32 de picioare. Pe atunci nu se știa care este forța ce urcă apa în corpul unei pompe și o menține acolo. Fântânarii au construit pompa, dar apa nu a urcat suficient, fapt ce i-a determinat să apeleze la Galileo Galilei, sperând ca el să le explice unde greșesc. Galileo demonstrase că aerul este greu, dar nu s-a gândit să folosească acest fapt ca să explice insuccesul grădinarilor. Preocupat de această problemă, dar nereușind să găsească un răspuns potrivit, Galileo a încredințat rezolvarea ei lui Torricelli.
Acesta a găsit răspunsul abia în 1643, la un an după moartea lui Galileo, bazându-se tocmai pe descoperirea marelui savant, și anume că nivelul atins de apă în pompa aspiratoare este echilibrat de către greutatea masei de aer care apasă pe suprafața exterioară. Împreună cu prietenul său, matematicianul Viviani, Torricelli a repetat experimentul fântânarilor, dar folosind mercur în loc de apă. Aceasta deoarece mercurul, fiind de 14 ori mai greu ca apa se va ridica la o înălțime de 14 ori mai mică. Viviani a construit un tub lung, închis la un capăt, și a procurat mercurul. Când totul a fost gata, au umplut tubul cu mercur și apoi, ținându-l bine astupat cu degetul, l-au cufundat într-o cuvă cu mercur. Și, într-adevăr, mercurul din tub a coborât până la distanța prevăzută de ei. Ulterior au repetat experimentul la diferite înălțimi și astfel au stabilit un mijloc de măsurare a presiunii atmosferice. Cu alte cuvinte, așa a luat naștere barometrul.
Cu excepția telescopului, nici o altă descoperire științifică din secolul al XVII-lea nu a trezit curiozitatea și dorința de cunoaștere în așa măsură cum au făcut-o experimentele cu barometrul și cu pompa de aer.
Despre alți oameni extraordinari și alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor dar și pe www.calendarstiintific.ro.
7 iunie 2021
7 iunie 2020 - Astronauta Kathy Sullivan, prima femeie care a efectuat o plimbare în spațiu (în 1984), a devenit și prima femeie care a ajuns la cea mai mare adâncime în ocean, aproape 11 km sub suprafața apei.
8 iunie 1637 - René Descartes a publicat Discursul asupra metodei, considerată una din lucrările fundamentale în dezvoltarea științei și matematicii.
9 iunie 2017 - Cercetătorii de la Universitatea din Zürich au anunțat că au creat cel mai mare univers virtual simulat, alcătuit din 25 de miliarde de galaxii, generate pe baza a 2 trilioane de particule digitale.
10 iunie 2013 - A fost prezentat un nou lift pentru zgârie-nori, care folosește cabluri din fibră de carbon pentru a ajunge la înălțimi de 1.000 de metri sau mai mult într-o singură călătorie.
11 iunie 1644 - Omul de știință Evangelista Torricelli a descris, într-o scrisoare, invenția barometrului, numit „tubul lui Torricelli”.
12 iunie 2020 - Oamenii de știință au anunțat rezultate preliminare ale unui studiu care a demonstrat tratarea cu succes, prin terapie genică, a unor pacienți cu boli genetice moștenite, precum beta talasemie și siclemie.
13 iunie 2013 - Curtea Supremă a SUA a declarat că genele care apar în mod natural nu pot fi brevetate, o decizie cu implicații semnificative pentru viitorul cercetării medicale.
În fiecare zi, mii de oameni cercetează lumea, iar descoperirile lor ne îmbunătățesc viața, așa cum au făcut-o de peste 2000 de ani. Pentru mai multe informații din lumea științei, vă invit să vizitați siteul www.calendarstiintific.ro.
4 iunie 2021
Astăzi vă voi povesti despre cercetătorii care și-au numit descoperirile după trupele sau artiștii preferați. Din Calendarul Științific aflăm că 4 iunie 2013, o șopârlă preistorică nou descoperită a fost numită Barbaturex morrisoni, după cântărețul trupei The Doors, Jim Morrison, care se autointitula Regele Șopârlă. Însă acesta este doar un exemplu!
Aleiodes shakirae a fost descoperită de dr. Eduardo Shimbori și dr. Scott Shaw în estul munților Anzi din Ecuador. Această viespe parazită a fost numită după Shakira, deoarece face ca gazda omidă să tremure și să se clatine, într-un fel de aduce aminte de dansul din buric al cântăreței.
Cercetătorul James Thomas a descoperit în 2015 un crustaceu asemănător creveților, care are un colorit inedit, ce amintește de stilul vestimentar al lui Elton John, unul dintre muzicienii preferați ai cercetătorului. Așa că nou-descoperitul crustaceu a fost numit Leucothoe eltoni.
Synalpheus pinkfloydi este un crustaceu care are o uriașă gheară roz, care este capabilă să amețească sau sau să omoare peștii mici doar cu pocnetul pe care îl produce când se strânge. Deloc surprinzător, cercetătorii l-au numit după Pink Floyd, una dintre cele mai impresionante și intimidante trupe rock.
Freddie Mercury, vocalistul trupei Queen, era născut în Zanzibar. Tot din Zanzibar provine și micul izopod numit în cinstea lui, Cirolana mercury.
Tarantula Aphonopelma johnnycashi a fost găsită în 2015 în apropierea închisorii Folsom din California, un penitenciar cunoscut în lumea întreagă mulțumită melodiei lui Johnny Cash, „Folsom Prison Blues”, așa că atunci când a trebuit să primească un nume, cercetătorii care au descoperit-o s-au gândit imediat la binecunoscutul muzician.
Despre alți oameni extraordinari și alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor dar și pe www.calendarstiintific.ro.
31 mai 2021
31 mai1903 - Fizicianul Konstantin Tsiolkovsky a propus pentru prima dată ideea că oamenii pot călători în spațiu folosind rachete.
1 iunie 1974 - În revista Emergency Medicine a fost publicată manevra Heimlich de dezobstrucție a căilor aeriene blocate de un obiect străin.
2 iunie 2014 - Inspiraţi de dinozauri, oamenii de ştiinţă de la Institutul KAIST din Coreea au dezvoltat un robot ce rulează la o viteză de 46 km/h pe o bandă de alergat.
3 iunie 1920 - Ernest Rutherford a teoretizat existența și proprietățile neutronului în cursul prelegerii sale intitulate Constituția nucleară a atomilor.
4 iunie 2013 - O șopârlă preistorică nou descoperită a fost numită Barbaturex morrisoni, după cântărețul trupei The Doors, Jim Morrison, care se autointitula Regele Șopârlă.
5 iunie 1965 - S-a născut Michael Brown, cercetător și astronom care a descoperit planeta Eris, cea mai mare „planetă pitică” cunoscută din sistemul nostru solar.
6 iunie 2013 - Pentru prima dată în Statele Unite, un vas de sânge creat artificial a fost transplantat în brațul unui pacient. Pacientul, un om cu o boală de rinichi în stadiu terminal, a făcut parte dintr-un studiu clinic pentru vene crescute în laborator.
În fiecare zi, mii de oameni cercetează lumea, iar descoperirile lor ne îmbunătățesc viața, așa cum au făcut-o de peste 2000 de ani. Pentru mai multe informații din lumea științei, vă invit să vizitați siteul www.calendarstiintific.ro.
28 mai 2021
Din Calendarul Științific aflăm că pe 28 mai, în anul 585 î.e.n. a avut loc o eclipsă de soare, la data prezisă de filosoful grec Thales din Milet. Este una din datele cruciale, în funcție de care pot fi calculate alte date exacte ale evenimentelor din lumea antică.
Conform scrierilor lui Herodot, fenomenul s-a petrecut în timpul unei bătălii, numită ulterior Bătălia Eclipsei, care a avut loc între mezi și lidieni, pe malurile fluviului Halys, aflat în Turcia în zilele noastre. Această bătălie a încheiat un război ce dura de 5 ani. Potrivit lui Herodot, soldaţii din cele două tabere au lăsat jos armele şi au încheiat pace, după ce au observat eclipsa, deoarece au perceput-o a o „prevestire” care indica faptul că zeii cereau încetarea luptei.
În România, prima consemnare a unei eclipse de Soare este cea din 1386, menționată Cronica lui Azarie, o cronică scrisă de călugărul şi cronicarul Azarie, la porunca domnitorului Petru Şchiopul.
Cea mai spectaculoasă eclipsă totală de Soare, vizibilă din România, numită și "eclipsa secolului XX", s-a produs la 11 august 1999 și a fost una dintre cele mai scurte din istorie, durând doar două minute si 23 de secunde. România a fost punctul de maximă vizibilitate a eclipsei în Europa.
Următoarea eclipsă de soare vizibilă din ţara noastră va avea loc pe 10 iunie 2021, însă va putea fi observată doar din jumătatea de nord a țării. Va fi urmată de o altă eclipsă pe 25 octombrie 2022, care va fi vizibilă din toată țara.
Despre alți oameni extraordinari și alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor dar și pe www.calendarstiintific.ro.
24 mai 2021
24 mai2017 - Cercetătorii din Elveția au creat un virus artificial care ar putea fi folosit în tratarea cancerului. Acesta alertează sistemul imunitar, determinându-l să trimită celule ucigașe care să lupte cu tumora.
25 mai 1880 - S-a născut neurologul Jean Alexandre Barré, care a identificat sindromul Guillain-Barré, o boală neurologică rară.
26 mai 2013 - Utilizând noi algoritmi, cercetătorii au generat imagini precise ale structurilor subcelulare în milisecunde, în loc de câteva minute.
27 mai 1907 - S-a născut Rachel Louise Carson, biolog și jurnalist american, autoarea cărții „Silent Spring“, una dintre principalele lucrări utilizate de organizațiile de protejarea mediului înconjurător.
28 mai 585 î.e.n. - A avut loc o eclipsă de soare, la data prezisă de filosoful grec Thales din Milet. Este una din datele cruciale, în funcție de care pot fi calculate alte date exacte ale evenimentelor din lumea antică.
29 mai 1922 - S-a născut Iannis Xenakis, matematician, arhitect, inginer constructor și compozitor francez de origine greacă, cunoscut mai ales pentru aplicarea cunoștințelor matematice și tehnice în muzică.
30 mai 2020 - SpaceX la lansat cu succes în spațiu doi astronauți americani, la bordul navei Crew Dragon. A fost prima colaborare între NASA și o companie privată pentru transportul unui echipaj uman.
În fiecare zi, mii de oameni cercetează lumea, iar descoperirile lor ne îmbunătățesc viața, așa cum au făcut-o de peste 2000 de ani. Pentru mai multe detalii, dar și pentru alte informații din lumea științei, vă invit să vizitați siteul www.calendarstiintific.ro.
21 mai 2021
Din Calendarul Științific aflăm că în mai 1707 s-a născut botanistul Carl Linné, care este considerat părintele taxonomiei și tatăl ecologiei moderne.
Pasionat de botanică, a mers la facultate pentru a studia medicina, care la vremea aceea era bazată foarte mult pe plante.
Universităţile din Suedia erau, totuşi, prea sărace pentru a ţine cursuri de anatomie, chimie sau botanică. Astfel, cei care doreau sa le urmeze, trebuiau să plătească destul de mult pentru a acoperi costurile necesare. Iar Carl era un student sărac, așa că a căutat ajutorul mai multor persoane. Aceștia au fost convinși de entuziasmul său nemărginit şi de pasiunea pentru plante, așa că au decis să-l susțină financiar.
Unul dintre cei care l-au ajutat a fost naturalistul Olof Celsius, care i-a și încredințat responsabilitatea de a da studenţilor instrucţiuni despre plantele din grădina botanică, deşi el însuşi era un student. Carl câștigase admirația profesorului său după ce îi prezentase manuscrisul unei lucrări care trata împerecherea plantelor şi analogia lor cu animalele. Iar aceștia au fost primii pași în lunga carieră a lui Carl Linné.
În 1732 a organizat prima sa expediţie botanică şi etnografică în Laponia, în urma căreia a publicat lucrarea „Flora Lapponica” („ Flora Laponă”), aceasta având un rol important în nomenclatura speciilor arctic-alpine.
În 1735 a obținut diploma în medicină la Universitatea Harderwijk din Olanda, iar un an mai târziu a început să scrie „Genera Plantarum”, lucrarea ce reprezintă punctul de start al taxonomiei.
Câțiva ani mai târziu, întors în Suedia, Carl Linné a primit postul de profesor de medicină practică şi botanică la Universitatea Uppsala. În timpul petrecut aici, a adus îmbunătăţiri remarcabile grădinii universităţii, care ulterior îi va purta numele.
Despre alți oameni extraordinari și alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor dar și pe www.calendarstiintific.ro.
17 mai2021
17 mai2017 - Cercetătorii de la Spitalul de Copii din Boston au crescut în laborator, pentru prima dată, celule stem din sânge uman.
18 mai 2017 - O echipă de cercetători australieni și chinezi a creat cea mai mică hologramă din lume, realizată prin utilizarea unui sistem simplu și rapid de scriere directă cu laser.
19 mai 2014 - NASA a început construcția robotului spațial InSight.
20 mai 2019 - A intrat în vigoare noua definiție a Sistemului Internațional de Unități, adoptată de majoritatea țărilor din lume.
21 mai 2020 - A fost descoperită prezența la unii oameni a unei versiuni de gene pentru receptorul de progesteron, care au fost moștenite de la strămoșii neandertalieni, datorită creșterii fertilității purtătorilor.
22 mai 2013- Cercetătorii de la Universitatea Purdue din Indiana au raportat că Pământul împinge Luna mai repede decât a făcut-o în ultimele 50 de milioane de ani.
23 mai 2019 - Astronomii au raportat descoperirea unei cantități mari de apă lichidă în regiunea polară de nord a planetei Marte.
În fiecare zi, mii de oameni cercetează lumea, iar descoperirile lor ne îmbunătățesc viața, așa cum au făcut-o de peste 2000 de ani. Pentru mai multe detalii, dar și pentru alte informații din lumea științei, vă invit să vizitați siteul www.calendarstiintific.ro.
14 mai 2021
Din Calendarul Științific aflăm că pe 14 mai 1796 medicul englez Edward Jenner a realizat cu succes primul vaccin antivariolic și, totodată, primul vaccin din istoria medicinei.
Jenner, considerat părintele imunologiei, a devenit interesat de tratarea variolei umane pe când era ucenicul unui chirurg de ţară. Acolo a observat că femeile care mulgeau vacile de la ferme şi care se îmbolnăveau de vaccină (‘’variola vacilor’’) nu mai ajungeau să sufere şi de variola umană. Astfel, după ce şi-a continuat studiile medicale la Londra, doctorul Jenner a efectuat un experiment care i-a adus ulterior faima în lumea medicală. În mai 1796, a recoltat lichid de la o femeie bolnavă de variola vacilor, pe care l-a aplicat peste două incizii efectuate pe braţul unui băiat de opt ani. Pentru a testa eficiența procedurii, după şase săptămâni, doctorul Jenner i-a inoculat băiatului virusul variolei, însă pacientul nu a făcut boala. A repetat procedeul pe mai mulţi copii, inclusiv pe fiul său, şi a obţinut de fiecare dată aceleaşi rezultate.
După această descoperire, vaccinarea a fost preluată foarte rapid de țările europene.
În 1801, populația din București și din Iași a fost vaccinată contra variolei, România devenind astfel a patra țară din Europa care a preluat metoda, după Franța, Germania și Austria.
Ultimul caz natural de variolă la nivel mondial a fost diagnosticat în Somalia, în anul 1977.
Această boală care a ucis aproximativ 300 de milioane de oameni în secolul XX, mai mult decât conflictele armate, a fost oficial declarată eradicată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) la data de 8 mai 1980, graţie efortului global de vaccinare.
Despre alți oameni extraordinari și alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor dar și pe www.calendarstiintific.ro.
10 mai 2021
10 mai2017 - A fost publicat un studiu, realizat pe aproape 6000 de adulți, care a concluzionat că activitatea fizică susținută reduce îmbătrânirea cu nouă ani.
11 mai 1918 - S-a născut Richard Feynman, fizician american, laureat al Premiului Nobel, unul dintre cei care a extins considerabil teoria electrodinamicii cuantice.
12 mai 1820 - S-a născut Florence Nightingale, prima infirmieră modernă și o importantă statisticiană.
13 mai 2020 - Paleontologii au identificat în Scoția cel mai vechi animal exclusiv terestru: un miriapod fosil de acum 425 milioane de ani, care avea 2,5 cm lungime.
14 mai 1796 - Medicul Edward Jenner a administrat cu succes primul vaccin din istoria medicinei, împotriva variolei.
15 mai 1859 - S-a născut Pierre Curie, fizician francez, laureat al Premiului Nobel, pionier în studiul radioactivității.
16 mai 1718 - S-a născut Maria Gaetana Agnesi, prima femeie care a scris un manual de matematică și prima femeie numită profesor universitar de matematică.
În fiecare zi, mii de oameni cercetează lumea, iar descoperirile lor ne îmbunătățesc viața, așa cum au făcut-o de peste 2000 de ani. Pentru mai multe detalii, dar și pentru alte informații din lumea științei, vă invit să vizitați siteul www.calendarstiintific.ro.
7 mai 2021
Din Calendarul Științific aflăm că în mai 1825, în Anglia, s-a născut biologul Thomas Huxley.
Tânărul Thomas a făcut doar doi ani de școală, trebuind să renunțe din cauza dificultăților financiare ale familiei sale. Totuși, a citit enorm și a devenit unul din marii autodidacți ai secolului al XIX-lea! La 13 ani a devenit ucenic al mai multor medici și farmaciști din Londra. La 16 ani, a intrat la Colegiul Sydenham, iar un an mai târziu a fost admis cu bursă de studii la Spitalul din Charing Cross. Aici, Huxley a continuat să obțină premii în fiziologie și chimie organică.
După 1850, Huxley avut o ascensiune meteorică în societatea științifică, fiind ales membru al Societății Regale de Științe și câștigător al Medaliei Regale pentru contribuții deosebite. În 1854 a început să predea istorie naturală și paleontologie la Școala Guvernamentală de Mine din Piccadilly, în Londra. Aici, a format cadre didactice în domeniul științelor și a adoptat un sistem meritocratic de promovare. De asemenea, a organizat numeroase conferințe și cursuri publice pentru muncitori.
Tot în aceeași perioadă a început relația sa de prietenie cu Charles Darwin, care i-a adus renumele de ‘’buldogul lui Darwin’’, pentru stilul fervent cu care apăra teoria evoluției în dezbateri academice. De altfel, Huxley este cel care a scris secțiunea despre evoluție pentru a noua ediție a Enciclopediei Britanice, publicată în 1878.
A fost una dintre cele mai importante personalități care au popularizat știința, numărându-se și printre fondatorii prestigioasei reviste „Nature”. În plus, s-a implicat în reforma educațională din Anglia, a pregătit numeroase cadre didactice în domeniul științei și s-a luptat pentru admiterea femeilor în universități.
În viața personală, Huxley a fost patriarhul unei dinastii intelectuale în expansiune. Fiul său a fost un editor de seamă. Doi dintre nepoți și-au câștigat faima ca biologi (unul a luat chiar premiul Nobel), iar un al treilea nepot, Aldous, a fost un binecunoscut scriitor și filozof, autorul romanului „Minunata lume nouă”.
Despre alți oameni extraordinari și alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor dar și pe www.calendarstiintific.ro.
3 mai 2021
3 mai1885 - S-a născut Mircea Ion Savul, geolog și geochimist, care a inițiat primele cercetări de petrologie structurală și de geotermometrie în România.
4 mai 2017 - Un student de la Universitatea din Oxford a realizat prima retină sintetică, cu ajutorul unor țesuturi biologice moi.
5 mai 1835 - Prima cale ferată din Europa continentală a fost inaugurată în Belgia, între Bruxelles și Mechelen.
6 mai 2019 - O echipă de cercetători de la Universitatea Columbia au prezentat o nouă metodă de desalinare, care este eficientă și poate fi implementată cu costuri reduse.
7 mai 1952 - Geoffrey W. A. Dummer descris, într-un articol, conceptul de circuit integrat, elementul de bază pentru toate calculatoarele moderne.
8 mai 1926 - S-a născut David Attenborough, naturalist englez, cunoscut pentru realizarea și prezentarea a numeroase documentare de popularizare a științei.
9 mai 1882 - William F. Ford a patentat designul unui stetoscop. Forma patentată de el a continuat să fie utilizată până în zilele noastre.
În fiecare zi, mii de oameni cercetează lumea, iar descoperirile lor ne îmbunătățesc viața, așa cum au făcut-o de peste 2000 de ani. Pentru mai multe detalii, dar și pentru alte informații din lumea științei, vă invit să vizitați siteul www.calendarstiintific.ro.
30 aprilie 2021
Din Calendarul Științific aflăm că în aprilie 1791 s-a născut pictorul și inventatorul american Samuel Morse, cunoscut mai ales pentru contribuția la dezvoltarea codului ce îi poartă numele.
Samuel a fost un elev mediocru, iar în vremea studenției la Yale College, era mai mult preocupat de pictură decât de învăţătură. Legenda spune că, în anul 1832, pe când se întorcea din Europa, unde fusese să studieze istoria artei, aflat pe puntea vasului, aude, fără să vrea, o discuţie între doi călători care se plimbau pe punte. Se pare că cei doi discutau despre posibilitatea transmiterii prin fire electrice a unor semnale. În tot acest timp, Morse bătea cu vârful degetelor, pe marginea parapetului, ritmul unei melodii. Așa că i-a venit o idee!
Pasionat de tehnică, ştia că, până atunci, alfabetul obişnuit era foarte dificil de transmis prin fire electrice. Așa că s-a gândit cu să realizeze un telegraf electric mult mai performant decât cele deja existente. A muncit mult, s-a lovit de bariere financiare dar și de refuzul autorităților de a moderniza sistemele existente. Abia în 1843 a reușit să convingă Congresul Statelor Unite să construiască prima linie de telegraf electric între Baltimore şi Washigton, iar un an mai târziu avea să transmită primul mesaj telegrafic folosind codul inventat de el. Morse a transmis textul, printr-un fir, la o distanța de 63 de kilometri, unde a fost recepționat de asistentul său, Alfred Vail, cel care l-a ajutat atât la dezvoltarea noului telegraf, cât și la dezvoltarea a ceea ce numim Alfabetul sau Codul morse.
Alfabetul Morse a simplificat trimiterea de mesaje telegrafice, acestea putând fi scrise sub formă de puncte şi linii. Creat inițial pentru a fi folosit la transmiterea informației cu ajutorul telegrafului electric, codul Morse a fost folosit pe scară largă începând cu perioada timpurie a comunicațiilor radio, în anii 1890.
Despre alți oameni extraordinari și alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor dar și pe www.calendarstiintific.ro.
26 aprilie 2021
26 aprilie 1900 - S-a născut geologul Charles Richter, inventatorul scării Richter, care măsoară magnitudinea cutremurelor.
27 aprilie 1791 - S-a născut inventatorul american Samuel Morse.
28 aprilie 2014 - Bioinginerii de la Stanford au dezvoltat un microcip modelat după creierul uman, care este de 9000 de ori mai rapid şi considerabil mai eficient energetic decât un calculator obişnuit.
29 aprilie 2016 - O echipă de la Universitatea Stanford a dezvăluit “Ocean One”, un robot umanoid capabil să se deplaseze pe fundul mării, folosind împingătoare.
30 aprilie 2014 - Astronomii au măsurat pentru prima oară durata zilei unei exoplanete. Astfel s-a descoperit că pe Beta Pictoris b o zi durează doar opt ore.
1 mai 2013 - Inginerii americani au creat un aparat de fotografiat digital multiobiectiv ce imită ochiul compus al insectelor, oferind profunzime imensă de câmp fără a distorsiona imaginea.
2 mai 2013 - Oamenii de știință de la Harvard au dezvăluit RoboBee, un robot miniatural care are cele mai mici aripi capabile de zbor realizate vreodată de om.
În fiecare zi, mii de oameni cercetează lumea, iar descoperirile lor ne îmbunătățesc viața, așa cum au făcut-o de peste 2000 de ani. Pentru mai multe detalii, dar și pentru alte informații din lumea științei, vă invit să vizitați siteul www.calendarstiintific.ro.
23 aprilie 2021
Din Calendarul Științific aflăm că pe 23 aprilie 1941 S-a născut inginerul Ray Tomlinson, inventatorul sistemului de email.
Absolvent al prestigiosului MIT -- Institutul Tehnologic din Massachusetts, Ray Tomlinson a scris primul e-mail din istorie în 1971. La acea vreme, lucra pentru compania de computere BBN, cea căreia i se datorează ARPANET, un fel de bunic al Internetul de astăzi.
Ray a pus la punct două programe - unul care permitea mai multor persoane care foloseau același computer să își lase mesaje. Celălalt, făcea posibilă copierea simultană a unui fișier pe toate calculatoarele din rețea. Apoi s-a gândit să asocieze cele două programe, astfel încât să se poată face schimb de mesaje de la un calculator la altul. Pentru asta, a conceput un al treilea program, a creat două căsuțe poștale electronice, pe două calculatoare conectate în rețea și aflate unul lângă altul, apoi a reușit să trimită primul mesaj. A fost un mesaj neînsemnat, cel mai probabil niște litere bătute la întâmplare pe tastatură.
La început Ray a fost reticent în a vorbi despre invenția sa, deoarece în perioada respectivă trebuia să lucreze la altceva, nimeni nu îi ceruse să facă un serviciu de poștă electronică. Mai târziu, a spus că a inventat e-mailul deoarece i se părea ceva firesc, care avea utilitate.
Deși astăzi e greu să ne imaginăm lumea fără e-mail, a durat aproape un deceniu ca această invenție să se impună și să fie folosită la scară largă. Mulțumită costurile foarte mici de folosirea a mesajelor e-mail, aceasta a devenit destul de repede una dintre metodele preferate de milioane de firme nu doar pentru a comunica, ci și pentru a-ți face publicitate. Ulterior, oamenii au început să îl folosească și în interes personal, nu doar la serviciu. Iar în prezent, miliarde de persoane din lumea întreagă folosesc e-mailul.
Despre alți oameni extraordinari și alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor dar și pe www.calendarstiintific.ro.
19 aprilie 2020 - Cercetătorii din 21 de institute au raportat că și dacă încălzirea globală este menținută sub 2°C, Oceanul Arctic va fi ocazional total dezghețat vara, iar asta se va întâmpla înainte de anul 2050.
20 aprilie 1972 - Apollo 16 a aselenizat. Aceasta a fost a zecea misiune umană din programul Apollo, a cincea misiune care a aselenizat și prima misiune care a aselenizat într-una din zonele înalte ale Lunii.
21 aprilie 1995 - Exploratorul Teodor Gheorghe Negoiță a devenit primul român care a ajuns la Polul Nord.
22 aprilie - Anual, în această zi, la nivel internațional, este sărbătorită Ziua Pământului. Aniversată pentru prima dată în 1970, Ziua Planetei Pământ este sărbătorită pentru a ne aminti că Pământul şi ecosistemele sale ne oferă viaţă şi mijloace de subzistenţă și este responsabilitatea fiecăruia dintre noi să le protejăm.
23 aprilie 1981 - La spitalul Massachusetts General, în Boston, a fost efectuat cu succes primul transplant de piele artificială.
24 aprilie 2020 - O echipă de cercetători japonezi a raportat descoperirea unor substanțe organice azotate într-un meteorit marțian găsit în Antarctica. Această reprezintă o posibilă dovadă că Marte ar fi avut apă și substanțe organice.
25 aprilie 2017 - O echipă de cercetători americani a prezentat un uter artificial pentru miei, care ar putea fi folosit în viitor pentru a salva copiii născuți prematur.
În fiecare zi, mii de oameni cercetează lumea, iar descoperirile lor ne îmbunătățesc viața, așa cum au făcut-o de peste 2000 de ani. Pentru mai multe detalii, dar și pentru alte informații din lumea științei, vă invit să vizitați siteul www.calendarstiintific.ro.
16 aprilie 2021
Din Calendarul Științific aflăm că în aprilie 1452 S-a născut Leonardo da Vinci, una dintre cele mai cunoscute personalităţi ale istoriei.
Faima de care s‑a bucurat în timpul vieţii, acea de artist și om de știință deopotrivă, a crescut o dată cu trecerea anilor şi se datorează, în mare măsură, neobositei dorinţe de cunoaştere care i‑a îndrumat gândirea.
Leonardo da Vinci s-a format ca artist în Florența, în anii 1470, atunci când în atelierele unor importanți artiști se realizau atât opere de artă, cât şi lucrări care în prezent sunt încadrate în ingineria civilă și militară. Urmărind cum lucrau specialiștii din diverse domenii, da Vinci a înţeles, că proiectarea mașinilor trebuie să se bazeze pe legile matematice ale fizicii şi nu doar pe practică.
Prin anul 1500 a conceput și desenat numeroase modele ingenioase de ecluze pentru venețieni. Ulterior, a proiectat componente mecanice separate care puteau fi utilizate într-o varietate mare de dispozitive. „Organele de mașini” concepute de Leonardo includeau unități complexe, cum ar fi roțile dințate, componente pentru osii, dar şi balamale relativ simple.
De asemenea, Leonardo da Vinci a desenat conceptele a numeroase mașinării pe care le-a gândit, precum și componentele lor individuale. Unele dintre cele mai faimoase și interesante erau aparatele de zbor, bazate pe exemplele din natură. El nu a urmărit ca aparatele sale de zbor să imite literalmente păsările, ci a încercat să aplice principiile de zbor pe care se bazează zborul păsărilor în cadrul dispozitivelor sale.
Interesat de toate laturile cunoaşterii, Leonardo da Vinci a lăsat posterităţii nu doar opere de mare valoare în domeniul artei, ci şi schiţe ale unor tehnologii care lasă să se întrevadă viziunea sa aparte asupra viitorului.
Despre alți oameni extraordinari și alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor dar și pe www.calendarstiintific.ro.
12 aprilie 2021
12 aprilie 1961 - A avut loc zborul primului cosmonaut din lume, Iuri Gagarin, la bordul navei „Vostok I".
13 aprilie 2017 - Cercetătorii de la Universitatea California din Berkeley au creat un dispozitiv care extrage apă din aerul uscat, utilizând doar energie solară.
14 aprilie 1954 - Fizicianul Gordon Kidd Teal a construit primul tranzistor făcut din siliciu.
15 aprilie 1452 - S-a născut Leonardo da Vinci, pictor, sculptor, inventator, inginer și arhitect italian renascentist.
16 aprilie 2013 - Cercetătorii medicali americani au dezvoltat un nou tip de bandaj care folosește ace microscopice pentru a adera la țesutul vătămat.
17 aprilie 2014 - NASA a anunțat descoperirea Kepler-186f, prima exoplanetă de mărimea Pământului, aflată în zona locuibilă a stelei sale.
18 aprilie 1997 - Cercetătorii de la Institutul Whitehead din Cambridge, Massachusetts, raportează descoperirea mecanismului „asemănător unui harpon” prin care virusul HIV penetrează celulele.
În fiecare zi, mii de oameni cercetează lumea, iar descoperirile lor ne îmbunătățesc viața, așa cum au făcut-o de peste 2000 de ani. Pentru mai multe detalii, dar și pentru alte informații din lumea științei, vă invit să vizitați siteul www.calendarstiintific.ro.
9 aprilie 2021
Din Calendarul Științific aflăm că în aprilie 1795 sistemul metric de măsurare a fost adoptat în premieră mondială de Franța.
Umanitatea a folosit pentru măsurare diferite valori, încă din cele mai vechi timpuri, iar o formă cât de cât coerentă a fost atestată abia în perioada romană. Câteva sute de ani mai târziu, prin secolul al XVI-lea au apărut primele preocupări ştiinţifice privind modalităţile de măsurare, dar abia în 1668, britanicul John Wilkins a definit o lungime, un volum şi o masă „universală”. Ulterior, savantul italian Tito Livio Burattini a redenumit măsura universală a lui John Wilkins, în metru. Iar în 1795, Adunarea Naţională a Franţei a adoptat prin decret crearea unor etaloane pentru metru şi kilogram.
Treptat, majoritatea țărilor a adoptat sistemul metric. În România, adoptarea sistemului a fost susținută în Parlament de Mihail Kogălniceanu şi semnată ca lege de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, aceasta intrând în vigoare de la 1 ianuarie 1866 în Principate și abia zece ani mai târziu în Transilvania.
Sistemul Metric de unităţi de măsură a înlocuit un veritabil haos în domeniul măsurărilor. Înaintea acestuia existau o mulţime de unităţi de măsură, cu denumiri şi valori foarte diferite, în funcţie de regiune, momentul istoric de referinţă, sau utilizator. Odată cu intensificarea schimburilor economice, a devenit evidentă necesitatea uniformizării unităţilor de măsură, pentru simplificarea calculelor şi pentru eliminarea unor erori de evaluare. După cum spunea un filosof francez, sistemul metric a fost conceput „pentru toți oamenii și pentru toate timpurile”.
Despre alte descoperiri și realizări care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor dar și pe www.calendarstiintific.ro.
5 aprilie 2018 - Cercetătorii de la Universitatea Illinois din Chicago, au descris un nou tip de antibiotice, produse natural, și denumite Odilorhabdin. (2018)
6 aprilie 2006 - La Măgurele a început proiectul ELI-NP (Extreme Light Infrastructure), o colaborare între România, Ungaria şi Cehia. Proiectul are ca scop construirea unui laser de 1.000 de ori mai puternic decât cel mai mare laser existent în prezent în lume.
7 aprilie 2020 - O echipă de cercetători suedezi a restabilit mobilitatea la șobolanii afectați de accident vascular cerebral, prin transformarea celulelor din pielea umană în neuroni și transplantarea lor în creierul șobolanilor.
8 aprilie 1869 - S-a născut medicul Harvey Cushing, care a descoperit funcția glandei pituitare.
9 aprilie 1959 - NASA a anunțat că a terminat selecția primilor astronauți. Era vorba de șapte bărbați, toți piloți, aleși în urma a numeroase analize și teste, dintr-un număr impresionant de candidați.
10 aprilie 2013 - O echipă de cercetători a anunțat că a dezvoltat prima metodă obiectivă de măsurare a durerii, prin studierea directă a creierului pacienților.
11 aprilie 2013 - O echipă internațională de cercetători au descoperit similitudini cheie între creierele de artropode și vertebrate, oferind un potențial ajutor în înțelegerea științifică a cauzelor bolilor neuronale umane.
În fiecare zi, mii de oameni cercetează lumea, iar descoperirile lor ne îmbunătățesc viața, așa cum au făcut-o de peste 2000 de ani. Pentru mai multe detalii, dar și pentru alte informații din lumea științei, vă invit să vizitați siteul www.calendarstiintific.ro.
2 aprilie 2021
Din Calendarul Științific aflăm că în aprilie 1578 s-a născut William Harvey, medicul care a elaborat teoria exactă a circulației sângelui.
A fost atras de mic de învățătură, iar la vârsta de 16 ani cunoştea foarte bine latina şi greaca, limbi de circulaţie internaţională la acea vreme. A obţinut o bursă la un colegiu din Cambridge, unde a studiat medicina şi artele. Apoi a continuat să studieze la Universitatea din Padova, în Italia, unde l-a avut ca mentor pe Fabrizio d'Acquapendente, care descoperise existenţa venelor, dar nu a înţeles rolul acestora. Harvey nu a fost mulțumit de explicaţiile oferite de maestrul său, așa că a decis și studieze pe cont propriu.
Şi-a dedicat toate cercetările unei singure probleme: circulaţia sângelui în corpul uman. Timp de 12 ani, Harvey a condus experimente în faţa membrilor Colegiului Regal al Medicilor din Londra. Avea nevoie de susţinerea acestora pentru teoria sa, care schimba multe dintre teoriile existente. Mai întâi, Harvey a introdus ideea revoluţionară că sângele se mişcă într-un fel de circuit prin corp, pornind de la inimă către artere, apoi către vene şi se întoarce la inimă. Apoi, prin diverse și numeroase experimente, Harvey a demonstrat că sângele se mişcă într-un circuit prin corp, deci există o „circulaţie sanguină“.
În anul 1628, William Harvey a publicat, la Frankfurt, renumita lucrare „Despre mişcarea şi circulaţia sângelui la animale“. Aceasta conţinea descrierea sistemului circulator, al cărui element de bază este inima, care pompează sângele spre celelalte părţi ale corpului. Lucrarea lui Harvey a fost revoluționară, iar descoperirea legii de circulaţie a sângelui a schimbat pentru totdeauna medicina.
Despre alți oameni extraordinari și realizările lor aflați în episodul următor dar și pe www.calendarstiintific.ro.
29 martie 2021
Pe 29 martie 1980, medicul Guy Foucher a efectuat la Strasbourg, în Franța, primul transplant al unei unghii umane.
Un alt medic, Crawford Long, este cel care a folosit pentru prima dată un anestezic în timpul unei operații chirurgicale, pe 30 martie 1842.
René Descartes s-a născut pe 31 martie 1596. Filosof și matematician francez, Descartes este considerat unul dintre fondatorii filosofiei moderne. Mulți oameni îl știu mai ales ca autorul conceptului filosofic „Cogito ergo sum” – „Cuget deci exist”.
Pe 1 aprilie 1776 s-a născut matematiciana și fiziciana Marie-Sophie Germain. A fost unul dintre pionierii teoriei elasticității, obținând marele premiu din partea Academiei Franceze de Științe pentru tratarea acestui subiect.
Pe 2 aprilie 1618 s-a născut fizicianul Francesco Grimaldi, care a descoperit difracția luminii.
Universitatea din Manchester a prezentat pe 3 aprilie 2017 o sită pe bază de grafen, capabilă să filtreze apa sărată din mări și oceane, contribuind astfel la dezvoltarea tehnologiilor de desalinizare.
Pe 4 aprilie 2014, o echipă de cercetători a transformat celule stem embrionare într-un embrion de peşte, acesta fiind un pas important spre a dezvolta organe întregi din celule stem.
În fiecare zi, mii de oameni cercetează lumea, iar descoperirile lor ne îmbunătățesc viața, așa cum au făcut-o de peste 2000 de ani. Pentru mai multe detalii, dar și pentru alte informații din lumea științei, vă invit să vizitați siteul www.calendarstiintific.ro.
26 martie 2021
Din Calendarul Științific aflăm că în martie 1914 s-a născut Norman Borlaug, care a fost probabil cel mai mare agronom din toate timpurile. Adesea numit „tatăl Revoluției Verzi”, se spune despre el că a salvat de la foamete peste un miliard de oameni din întreaga lume.
Norman s-a născut și a copilărit la ferma bunicilor săi, în statul Iowa. În vremea Marii Recesiuni, lucra la ferma familiei și mergea la o modestă școală de țară, cu gândul că într-o zi va deveni profesor de științe. Însă la prima încercare a picat examenul de admitere la facultate, așa că a fost nevoit să se reorienteze, ajungând student în cadrul programul forestier al Colegiului Agriculturii. Iar acela a fost doar începutul unei cariere impresionante.
Cu efort susținut, bun simț și încredere în știință. Norman a contribuit la dezvoltarea multor inovații revoluționare. Și-a început cariera încercînd să îmbunătăţească producţia de cereale în Mexic. După două decenii de muncă a reuşit să dezvolte o varietate de grâu rezistentă la dăunători şi să crească producţia la hectar în mod spectaculos. Borlaug a reuşit să producă o varietate „pitică“ de grâu, care, datorită înălţimii mai mici, este capabil să aibă mai multe seminţe, fără să se prăbuşească la pământ sub greutatea spicelor.
Munca lui nu a adus doar noi soiuri de grâu cu randamente ridicate, dar și noi practici agronomice și de management care au transformat capacitatea multor țări de a-și hrani populatia.
În 1970, Norman Borlaug a primit Premiul Nobel pentru Pace, ca recunoaștere a contribuțiilor sale la pacea mondială prin creșterea aprovizionării cu alimente, care a contribuit la combaterea malnutriției, foametei și morții a milioane de oameni.
Despre alți oameni extraordinari și realizările lor aflați în episodul următor dar și pe www.calendarstiintific.ro.
22 martie 2021
Pe 22 martie 1895, frații Lumière au făcut, la Paris, prima demonstrație a cinematografului, utilizând un film din celuloid.
Pe 23 martie 1993 a fost anunțată identificarea genei care cauzează Coreea Huntington, o boală neurodegenerativă, ca rezultat al eforturilor de 10 ani al cercetătorilor de la șase laboratoare din SUA și UK.
Robert Koch a anunțat descoperirea bacilului care cauzează tuberculoza, pe 24 martie 1882, în fața Societății de Fiziologie din Berlin.
Pe 25 martie 1914 s-a născut Norman Borlaug, agronom, cercetător științific și laureat al Premiului Nobel, denumit părinte al Revoluţiei Verzi.
Naturalistul Conrad Gesner, unul dintre fondatorii zoologiei moderne, s-a născut pe 26 martie 1516.
Pe 27 martie 2019, o echipă de cercetători a raportat că forme de viață de pe Pământ au supraviețuit timp de 18 luni în spațiu, sugerând astfel că viața ar putea supraviețui, teoretic, pe planeta Marte.
Cercetători de la Stanford au anunțat, pe 28 martie 2013, construirea unui dispozitiv funcțional similar cu un tranzistor, numit un transcriptor, format din molecule de ADN și ARN.
În fiecare zi, mii de oameni cercetează lumea, iar descoperirile lor ne îmbunătățesc viața, așa cum au făcut-o de peste 2000 de ani. Pentru mai multe detalii, dar și pentru alte informații din lumea științei, vă invit să vizitați siteul www.calendarstiintific.ro.
19 martie 2021
Din Calendarul Științific aflăm că pe 19 martie 2019 Karen Uhlenbeck a primit prestigiosul Premiu Abel pentru matematică. Ea este în continuare singura femeie care a primit această distincție.
Lipsa unor modele feminine proeminente în cercetarea matematică nu a împiedicat-o pe Karen să studieze și să cerceteze domeniul care a pasionat-o încă din copilărie. Nu a fost descurajată nici de faptul că a fost refuzată de multe universități la care a dorit să se angajeze, pe motiv că la vremea respectivă se credea că femeile trebuie să se ocupe doar de casă și de copii. În 1971 a ajuns profesor universitar în Chicago, la Universitatea din Illinois. Iar acela a fost doar începutul unei cariere în cercetare care propulsat-o ca unul dintre fondatorii analizei geometrice moderne și a dus la unele din cele mai importante avansuri în matematică din ultimii 40 de ani.
Karen Uhlenbeck a primit premiul Abel pentru munca ei fundamentală în analizele geometrice și teoria gabaritului, care a schimbat dramatic peisajul matematic. Teoria gabaritului este practic limbajul fizicii teoretice. Cercetările lui Uhlenbeck au reprezentat o fundație vitală pentru fizica particulelor, teoria corzilor și relativitatea generală.
Pe lângă faptul că este cercetătoare, Karen Uhlenbeck este o puternică avocată al egalității de gen în matematică și științe în general. De asemenea, este co-fondatoare a unui program creat în 1993 pentru a recruta și instrui femei pentru a conduce cercetări matematice în toate etapele carierei lor academice.
Despre alți oameni extraordinari și realizările lor aflați în episodul următor dar și pe www.calendarstiintific.ro.
15 martie 2021
Pe 15 martie 2019 NASA a raportat că virușii latenți în organismul uman se pot activa în timpul misiunilor spațiale prelungite.
Pe 16 martie 2020, o echipă de cercetători a prezentat studii care sugerează că părți ale planetei Mercur ar fi putut fi locuibile și că e posibil ca planeta Mercur să fi avut în trecut forme de viață, precum microorganisme primitive.
Pe 17 martie 1958 a fost lansat Vanguard 1, primul satelit care se alimenta cu energie solară și cel mai vechi satelit creat de oameni care încă se află pe orbită.
Traian Vuia a zburat 20 de metri, la o altitudine de 1 metru, cu un aparat de zbor mai greu decât aerul, pe 18 martie 1906.
Date furnizate de sateliți pe 19 martie 2020 au arătat că poluarea aerului a fost redusă semnificativ în țările care au impus carantina la scară largă, ca măsură de combatere a pandemiei cu COVID-19.
Alessandro Volta a anunțat descoperirea pilei voltaice, pe 20 martie 1800, într-o scrisoare adresată președintelui Royal Society din Londra.
Pe 21 martie 2013 o echipă de cercetători a anunțat că a dezvoltat un ecran video care permite utilizatorilor să vadă imagini 3D fără a folosi ochelari speciali. (2013)
În fiecare zi, mii de oameni cercetează lumea, iar descoperirile lor ne îmbunătățesc viața, așa cum au făcut-o de peste 2000 de ani. Pentru mai multe detalii, dar și pentru alte informații din lumea științei, vă invit să vizitați siteul www.calendarstiintific.ro.
12 martie 2021
Din Calendarul Științific aflăm că în martie 1879, în Germania, s-a născut fizicianul Albert Einstein.
Spre îngrijorarea părinților săi, era un copil retras, care a început să vorbească foarte târziu. La maturitate, Einstein avea să descrie două momente care i-au marcat copilăria. Unul dintre ele a avut loc la vârsta de 5 ani, când a văzut pentru prima dată o busolă și a rămas fermecat de forța care mișca acul. Cel de-al doilea moment a avut loc la vârsta de 12 ani, când a descoperit o carte de geometrie pe care a citit-o de nenumărate ori.
Curiozitatea în domeniul științei i-a fost încurajată de Maz Talmud, primul său meditator, de la care a învățat matematică și filosofie la nivel avansat. La 17 ani, Einstein s-a înscris la Politehnica din Zürich, locul unde a întâlnit mulți cercetători care aveau să îi devină prieteni loiali. Pentru că era autodidact, Einstein a chiulit de la cursuri, spre nemulțumirea unora dintre profesorii săi. Astfel că după absolvire s-a lovit de multe refuzuri și obstacole în lumea academică.
Însă a reușit să le depășească pe toate, iar în 1905 - adesea numit „anul miraculos” al lui Einstein – acesta nu doar că și-a scris lucrarea de doctorat, dar a și publicat-o, împreună cu alte patru lucrări în „Analele Fizicii” , unul dintre cele mai apreciate jurnale de știință. Lucrările au schimbat cursul fizicii moderne și l-au adus în atenția lumii academice, reprezentând începutul unei cariere de succes, ce a influențat fundamental felul în care înțelegem lumea.
Despre Albert Einstein și realizările lui am putea continua să vorbim timp de multe zile, însă vom încheia aici, cu unul dintre sfaturile sale: "Cel mai important lucru este să nu te opreşti din a-ţi pune întrebări."
Despre alți oameni extraordinari și realizările lor aflați în episodul următor dar și pe www.calendarstiintific.ro.
8 martie 2021
Pe 8 martie 1979 naveta spațială Voyager 1 a descoperit vulcani activi pe Io, satelitul lui Jupiter.
Pe 9 martie 1934 s-a născut astronautul Iuri Gagarin, primul om care a ajuns în spațiu.
Alexander Graham Bell a realizat cu succes primul apel telefonic din istorie pe 10 martie 1876.
Pe 11 martie 1871 s-a născut Emanoil Davidescu, matematician român, membru fondator al „Gazetei matematice”.
Paleontologii chinezi au descoperit, pe 12 martie 2020, cel mai mic dinozaur din lume, despre care se estimează că ar fi fost cât o pasăre colibri.
Pe 13 martie 2019 laserul de la Măgurele, parte a proiectului european ELI, a devenit cel mai puternic laser realizat vreodată, atingând un vârf de putere de 10 petawați.
Albert Einstein, unul dintre cei mai cunoscuți și influenți oameni de știință din istorie, s-a născut pe 14 martie 1879.
În fiecare zi, mii de oameni cercetează lumea, iar descoperirile lor ne îmbunătățesc viața, așa cum au făcut-o de peste 2000 de ani. Pentru mai multe detalii, dar și pentru alte informații din lumea științei, vă invit să vizitați siteul www.calendarstiintific.ro.
5 martie 2021
Din Calendarul Științific aflăm că pe 5 martie 1512 s-a născut Gerardus Mercator, geograf, cosmograf și cartograf flamand.
A fost unul dintre pionierii cartografiei, dar și un remarcabil producător de globuri și instrumente științifice. Spre deosebire de alți mari cercetători ai epocii, el a călătorit puțin, iar cunoștințele sale de geografie proveneau din biblioteca sa impresionantă, de la vizitatorii săi și din vasta sa corespondență (în șase limbi!) cu alți cărturari, oameni de stat sau comercianți și marinari.
Mercator a început să-și dezvolte și să-și perfecționeze propria proiecție de hărți într-un efort de a ajuta comercianții și navigatorii să planifice mai eficient un curs pe distanțe lungi, trasându-l pe linii drepte. Această proiecție a fost folosită de Mercator pentru prima dată în harta lumii pe care a realizat-o în 1569.
Și în zilele noastre, proiecția Mercator continuă să le fie utilă navigatorilor, pentru că redă fidel unghiurile. Însă dezavantajul ei este că distorsionează formele și dimensiunile întinderilor de uscat foarte mari, iar distorsionarea devine mai accentuată spre poli. Astfel, în proiecția Mercator, Africa pare a fi la fel de mare ca Groenlanda, deși în realitate suprafața sa este de 14 ori mai mare decât a Groenlandei.
Hărțile timpurii ale lui Mercator erau în formate mari, potrivite pentru montarea pe perete, dar în a doua jumătate a vieții sale, el a produs peste 100 de hărți regionale noi într-un format mai mic, adecvat pentru legarea într-un Atlas, pe care l-a publicat în 1595. Aceasta a fost prima dată când cuvântul Atlas a fost folosit pentru a descrie o carte de hărți. Mercator l-a folosit în amintirea titanului Atlas, pe care îl considera primul mare geograf.
Despre alți oameni extraordinari și realizările lor aflați în episodul următor dar și pe www.calendarstiintific.ro.
1 martie 2021
Pe 1 martie 2017 o echipă de cercetători a anunțat că a găsit dovezi ale probabil celei mai vechi forme de viață de pe Pământ - microorganisme fosilizate care se estimează că ar fi trăit acum 4,280 miliarde de ani.
Pe 2 marrie 2015 cercetătorii au capturat pentru prima dată într-o poză lumina ca fiind atât particulă, cât și undă.
Pe 3 martie 2013 s-a reuşit vindecarea de HIV a unui copil, prin administrarea la scurtă vreme după naștere a unui tratament bazat pe medicamente antiretrovirale.
Astrofizicianul George Gamow, care a prezis existența radiațiilor cosmice, s-a născut pe 4 martie 1904.
Pe 5 martie 1223 îen a avut loc cea mai veche înregistrare a unei eclipse solare, conform uneia din interpretările plauzibile ale datelor inscripționate pe o tăbliță de lut, care a fost descoperită în ruinele orașului mesopotamian Ugarit, în Siria de azi.
Pe 6 martie 2013 cercetători chinezi și israelieni au anunțat că au dezvoltat un test de respirație similar cu testul de alcoolemie, care poate diagnostica rapid și ușor cancerul de stomac, fără a fi nevoie de o endoscopie intruzivă.
Cercetătorii de la MIT au prezentat, pe 7 martie 2020, un nou sistem de scanare care poate descoperi tumorile mici, chiar și atunci când acestea sunt amplasate în profunzimea corpului.
În fiecare zi, mii de oameni cercetează lumea, iar descoperirile lor ne îmbunătățesc viața, așa cum au făcut-o de peste 2000 de ani. Pentru mai multe detalii, dar și pentru alte informații din lumea științei, vă invit să vizitați siteul www.calendarstiintific.ro.
26 februarie 2021
Din calendarul științific aflăm că pe 26 februarie 1958 s-a născut Susan Helms, astronauta NASA care deține recordul pentru cea mai lungă ieșire în spațiu - 8 ore și 56 de minute.
Susan Helms a lucrat timp de 12 ani la NASA, iar în acest timp a participat la cinci misiuni spațiale, petrecând mai bine de 5000 de ore în spațiu.
Istoria femeilor astronaut este una plină de obstacole, dar și de realizări.
În anii ‘60, treisprezece femei au fost selectate pentru program privat al NASA. Au trecut cu bine de numeroase teste și au urmat un antrenament riguros, însă nu au fost lăsate să ajungă în spațiu pentru că nu absolviseră antrenamentul pentru piloți militari, care la acea vreme era accesibil doar bărbaților.
Prima femeie care a ajuns în spaţiu a fost cosmonauta sovietică Valentina Tereşkova, misiunea sa având loc în 1963, la bordul navei spațiale Vostok 6. A durat aproape două decenii până când a doua femeie a părăsit atmosfera Pământului: Svetlana Savițkaia, care a participat la misiunea Soyuz T-7 în 1982. Doi ani mai târziu, aflată în o altă misiune spațială, Svetlana a devenit prima femeie care a avut o activitate extravehiculară, care a durat aproape patru ore.
NASA a trimis o femeie în spațiu abia în 1983, pe fiziciana Sally Ride.
În 2007, Peggy Whitson a făcut istorie, devenind prima femeie care a comandat Stația Spațială Internațională. Ea mai deține și alte recorduri, inclusiv pentru cele mai multe zile petrecute în spațiu de către orice astronaut. În total, Peggy a stat peste 660 de zile în spațiu și până în prezent este cel mai experimentat astronaut al NASA.
Despre alți oameni extraordinari și realizările lor aflați în episodul următor dar și pe www.calendarstiintific.ro.
22 februarie 2020
Pe 22 februarie 1946, Dr. Selman Abraham Waksman a anunțat descoperirea streptomicinei, primul antibiotic specific împotriva tuberculozei.
Pe 23 februarie 1455 a fost publicată Biblia Gutenberg, prima carte tipărită în masă în Europa, cu ajutorul presei de tipar cu litere mobile, realizată de Johannes Gutenberg.
Într-un studiu publicat în revista Nature, pe 24 februarie 2013, o echipă ce oameni de știință au anunțat că au găsit fragmente din Rodinia, un supercontinent despre care se presupune că s-a format acum aproximativ 1 miliard de ani.
Pe 25 februarie 2019 compania Micron Technology a anunțat realizarea primului card microSD care are o capacitate de stocare de 1 terabyte (TB).
Pe 26 februarie 1958 S-a născut astronauta Susan Helms, persoana care deține recordul pentru cea mai lungă ieșire în spațiu - 8 ore și 56 de minute.
Într-un articol publicat pe 27 februarie 1932, în revista Nature, James Chadwick anunța existența unei noi particule subatomice, neutronul.
Medicul Gheorghe Marinescu, fondatorul Școlii românești de neurologie, s-a născut pe 28 februarie 1863.
În fiecare zi, mii de oameni cercetează lumea, iar descoperirile lor ne îmbunătățesc viața, așa cum au făcut-o de peste 2000 de ani. Pentru mai multe detalii, dar și pentru alte informații din lumea științei, vă invit să vizitați siteul www.calendarstiintific.ro.
19 februarie 2021
Din calendarul științific aflăm că pe 19 februarie 1473 s-a născut astronomul Nicolaus Copernic, care a dezvoltat teoria heliocentrică a Sistemului Solar.
După patru ani de studiu la Universitatea din Cracovia, a plecat în Italia, unde a studiat medicina, literatura clasică şi dreptul canonic la Universitatea din Bologna.
În 1512 a început să lucreze la opera sa fundamentală, "Despre mişcările de revoluţie ale corpurilor cereşti". Deși lucrarea a fost finalizată în 1530, a decis să o publice abia va fi în anul 1543, cu puţin înainte de moartea sa, deoarece Copernic era conştient că opera sa contrazicea fundamental doctrina oficială a Bisericii Catolice.
În tratatul său, Copernic reia o veche ipoteză heliocentrică, deja susţinută de filosofii pitagoreici, şi descrie cele trei tipuri de mişcări ale Pământului: în jurul axei, în jurul soarelui şi în raport cu planul eliptic.
Până prin 1600 sistemul heliocentric a avut puțini adepți, cei mai renumiţi fiind Galileo Galilei şi Johannes Kepler. Abia după sfârşitul secolului al XVII-lea, odată cu apariţia lucrărilor lui Isaac Newton asupra mecanicii cereşti, sistemul copernician a fost adoptat de majoritatea gânditorilor europeni.
Copernic este considerat ca astronomul care a dezvoltat pentru prima oară teoria heliocentrică potrivit căreia Pământul se învârte în jurul Soarelui. Chiar dacă există o serie de lucrări şi referinţe care arată că, în realitate, acest concept a fost intuit cu mult timp înainte, meritele lui Copernic nu pot fi neglijate. Teoria sa a avut un rol esenţial, acela de a ajuta oamenii să înţeleagă, în sfârşit, modul în care funcţionează, de fapt, universul.
Despre alți oameni extraordinari și realizările lor aflați în episodul următor dar și pe www.calendarstiintific.ro.
15 februarie 2021
Pe 15 februarie 1564 s-a născut Galileo Galilei, astronomul considerat responsabil pentru nașterea științei moderne.
Pe 16 februarie 1822 s-a născut inginerul Constantin Budeanu, unul dintre întemeietorii școlii românești de electrotehnică.
Pe 17 februarie 1869, Dimitri Mendeleev a schițat pentru prima dată aranjamentul sistematic al elementelor, care avea să devină cunoscut ca „sistemul periodic al elementelor” sau „tabelul lui Mendeleev”.
Institutul Pasteur a anunțat, pe 18 februarie 2019 că o echipă de cercetători francezi și americani au au folosit terapia genică pentru a restaura auzul la un șoarece adult surd.
Pe 19 februarie 1473 s-a născut astronomul Nicolaus Copernic, care a propus teoria conform căreia Pământul și celelalte planete se rotesc în jurul Soarelui.
Pe 20 februarie 2006 a fost inaugurată Law-Racoviță, prima staţie românească din Antarctica.
Pe 21 februarie 2013, cercetătorii de la Universitatea Cornell au folosit o imprimantă 3D pentru a crea o ureche artificială vie din culturi de celule de colagen și urechi. În viitor, astfel de urechi ar putea fi crescute la comandă pentru pacienții care suferă de traumatism sau amputare a urechii.
În fiecare zi, mii de oameni cercetează lumea, iar descoperirile lor ne îmbunătățesc viața, așa cum au făcut-o de peste 2000 de ani. Pentru mai multe detalii, dar și pentru alte informații din lumea științei, vă invit să vizitați siteul www.calendarstiintific.ro.
12 februarie 2021
Din calendarul științific aflăm că pe 12 februarie 1809 s-a născut celebrul naturalist britanic Charles Darwin.
Teoriile lui Darwin au fost absolut fundamentale pentru înțelegerea vieții, așa cum o cunoaștem astăzi. Charles Robert Darwin s-a născut în 1809, în Shrewsbury, Anglia, și a fost educat la Universitatea din Edinburgh, în Scoția. El a devenit un naturalist și geolog care, în cele din urmă, a avut un impact impresionant asupra științei și a felului în care vedem lumea.
„Originea speciilor prin selecție naturală sau păstrarea raselor favorizate în lupta pentru existență”, opera sa apărută în anul 1859, este una dintre cele mai influente cărți ale omenirii, și a fost scrisă de Darwin în urma unei călătorii în jurul lumii, făcută pe vasul Beagle. Tirajul de 1250 de exemplare al primei ediții a cărții a fost epuizat într-o zi.
Viața și munca lui Darwin influențează chiar și în zilele noastre știința și umanitatea. Teoriile sale au pregătit calea unei înțelegeri mai ample a locului nostru în univers.
În 1993, Dr. Robert Stephens a inițiat Ziua Darwin, pentru a onora realizările lui Charles Darwin, a cărui teorie a evoluției continuă să dezvăluie descoperiri inovatoare în domenii precum biologie, genetică și medicină. De asemenea, Ziua Darwin este o ocazie în plus pentru a recunoaște realizările oamenilor de știință de pe tot globul, ale căror rezultate au contribuit la progresul omenirii și la îmbunătățirea vieții noastre pe acest pământ.
Este o ocazie pentru organizații din întreaga lume să promoveze realizările cercetătorilor și să popularizeze educația științifică.
Despre alți oameni extraordinari și realizările lor aflați în episodul următor dar și pe www.calendarstiintific.ro.
8 februarie 2021
Pe 8 februarie 1825 s-a născut biologul Henry Bates, care a descoperit că unii fluturi non-toxici seamănă cu fluturii toxici, caracteristică numită „mimetism Batesian”.
O echipă de cercetători de la Universitatea din Edinburgh a anunțat, pe 9 februarie 2018, că a reușit să crească în laborator ovule umane, pentru prima dată în istorie.
Pe 10 februarie 1835 s-a născut oceanograful Victor Hensen, inventatorul cuvântului „plancton”.
BBC a difuzat pe 11 februarie 1938 primul program science-fiction de televiziune, o adaptare a piesei R.U.R. ( Rossum's Universal Robots) a scriitorului ceh Karel Capek, inventatorul cuvântului „robot”.
Pe 12 februarie 1809 s-a născut Charles Darwin, biologul care a formulat teoria evoluției prin selecție naturală.
Pe 13 februarie 1895 a fost brevetat Cinematograful Lumiere - un aparat de filmat, de proiecție și de copiat, realizat de frații Louis și Auguste Lumiere.
Pe 14 februarie 1946 a început să funcționeze primul calculator electronic de uz general, conceput la Universitatea din Pennsylvania.
În fiecare zi, mii de oameni cercetează lumea, iar descoperirile lor ne îmbunătățesc viața, așa cum au făcut-o de peste 2000 de ani. Pentru mai multe detalii, dar și pentru alte informații din lumea științei, vă invit să vizitați siteul www.calendarstiintific.ro.
5 februarie 2021
Din calendarul științific aflăm în februarie 2019 NASA a raportat că roverul Curiosity a determinat, pentru prima dată, densitatea muntelui Sharp din craterul Gale de pe Marte, oferind astfel o mai bună înțelegere asupra felului în care s-a format acest munte.
Curiosity este un rover proiectat de NASA, ca parte a misiunii Mars Science Laboratory. Misiunea sa este de a studia dacă pe Marte a existat apă, substanţe organice şi surse de energie care ar fi putut să facă posibilă apariţia vieţii microbiene în urmă cu miliarde de ani.
Numele Curiosity a fost selectat în urma unui concurs de eseuri ale elevilor, care a atras peste 9.000 de propuneri și a fost câștigat de o elevă în vârstă de 12 ani din Kansas, Clara Ma.
Din momentul în care roţile sale au atins bazinul Craterului Gale, Curiosity a parcurs zeci de kilometri pe Marte, a făcut fotografii, a excavat mostre de rocă şi sol, oferindu-le oamenilor de ştiinţă date prețioase, care au confirmat ipoteza că în urmă cu miliarde de ani Marte era o planetă primitoare pentru viaţă.
În plus, studierea compoziţiei rocilor şi solului marţian îi ajută pe cercetători să reconstituie modul în care a evoluat atmosfera Planetei Roşii de-a lungul timpului.
Curiosity a ajuns pe Marte în august 2012 și trebuia să aibă o misiune de doar doi ani. Însă realizările sale au fost peste așteptări, așa că misiunea a fost extinsă pe termen nedeterminat. Iar în curând va avea „un coleg” de explorare, roverul Perseverance, care a fost lansat anul trecut și urmează să asolizeze pe 18 februarie 2021. Și sperăm că, în câțiva ani, primul echipaj uman li se va alătura.
Despre alte invenții extraordinare aflați în episodul următor dar și pe www.calendarstiintific.ro.
1 februarie 2021
Pe 1 februarie 2019 NASA a raportat că roverul Curiosity a determinat, pentru prima dată, densitatea muntelui Sharp din craterul Gale, oferind astfel o mai bună înțelegere asupra felului în care s-a format acest munte.
Cercetătorii californieni au anunțat, pe 2 februarie 2013, că au folosit cu succes modificare genetică pentru a întineri celule sanguine ale șoarecilor în vârstă. Acesta este un pas important în a ajuta persoanele în vârstă să lupte mai eficient împotriva bolilor.
Universitatea din Warwick a anunțat, pe 3 februarie 2019, sintetizarea unui compus de iridiu și albumină, care se acumulează în celulele canceroase și le poate distruge, în urma activării cu terapie fotodinamică.
Pe 4 februarie 1906 S-a născut astronomul Clyde Tombaugh, care a descoperit planeta pitică Pluto.
Pe 5 februarie 2020, După ce au studiat inelele de creștere ale scoicilor fosilizate din Cretacic, o echipă de cercetători au raportat că, acum 70 de milioane de ani, un an avea 372 de zile, iar o zi avea 23,5 ore.
Pe 6 februarie 2018 SpaceX a lansat cu succes Falcon Heavy, în prezent cea mai puternică rachetă din lume.
Pe 7 februarie 1824 S-a născut astronomul William Huggins, primul om care a determinat compoziția chimică a stelelor prin analizarea spectrelor.
În fiecare zi, mii de oameni cercetează lumea, iar descoperirile lor ne îmbunătățesc viața, așa cum au făcut-o de peste 2000 de ani. Pentru mai multe detalii, dar și pentru alte informații din lumea științei, vă invit să vizitați siteul www.calendarstiintific.ro.
29 ianuarie 2021
Din calendarul științific aflăm că pe 29 ianuarie 1886 Germanul Karl Friedrich Benz a brevetat fabricarea primului automobil funcțional din lume, alimentat cu benzină.
Născut în 1844, Karl a rămas orfan de tată în copilărie, iar mama sa, în ciuda faptului că trăia în sărăcie, s-a străduit să îi ofere o educație bună. S-a dovedit a fi un elev foarte bun, absolvind liceul și facultatea la vârste foarte mici.
După facultate, Karl a cunoscut-o pe Bertha Ringer, care i-a devenit logodnică și mai apoi soție. Bertha și-a folosit banii de zestre pentru a cumpăra o parte din atelierul la care lucra Benz, iar astfel cei doi au devenit parteneri și în afaceri, nu doar în viața privată. Acolo, Karl a început să lucreze la diferite invenții și a obținut primele sale brevete, cel mai important fiind cel din 1886, pentru automobilul cu benzină, invenția care i-a schimbat viața și, totodată, lumea în care trăim.
Automobilul se numea Motorwagen și demara greu, era zgomotos și scotea fum, însă marea sa performanţă era viteza: pe drum drept, atingea 16 km pe oră. În anii următori, Benz a lucrat constant la îmbunătățirea automobilului.
Pentru a populariza invenţia soţului ei, în 1888, Bertha Benz a plecat cu automobilul să-şi viziteze rudele. A parcurs în total 194 de km, o distanță impresionantă la acea vreme, care a demonstrat utilitatea automobilului ca mijloc de transport pe distanţe lungi.
Industria auto a luat avânt rapid, iar automobilele s-au impus în țările dezvoltate, mai ales după cel de-al Doilea Război Mondial. În prezent, anual se produc zeci de milioane de mașini.
Despre alte invenții care au schimbat lumea aflați în episodul următor dar și pe www.calendarstiintific.ro.
25 ianuarie 2021
Pe 25 ianuarie 1627 S-a născut chimistul Robert Boyle, inventatorul testului de turnesol pentru acizi și baze, dar și al “Legii lui Boyle” conform căreia volumul unui gaz variază invers proporțional cu presiunea, la o temperatură constantă.
O nouă cercetare, publicată pe 26 ianuarie 2014, a dezvăluit că Marele Canion are o vechime de 5-6 milioane de ani, în comparaţie cu cei 70 de milioane de ani estimaţi anterior.
Pe 27 ianuarie 2020 A fost descoperită în Utah, SUA, fosila unei noi specii de dinozaur carnivor biped din genul Allosaurus.
Un nou studiu, publicat pe 28 ianuarie 2020, a concluzionat că și cele mai diverse ecosisteme, precum recifele de corali și pădurile, sunt aproape de colaps, din cauza schimbărilor climatice și a altor cauze antropice.
Pe 29 ianuarie 1886 Germanul Karl Friedrich Benz a brevetat fabricarea primului automobil funcțional din lume, alimentat cu benzină.
Pe 30 ianuarie 2020 Au fost publicate primele studii științifice asupra epidemiei cu noul coronavirus, care estimează virulența, rata de infectare și abilitatea de limitare a răspândirii acestui virus.
Cercetători de la Universitatea California – Berkeley au prezentat, pe 31 ianuarie 2019, un nou tip de imprimantă 3D, care folosește tomografia inversă și poate îngloba obiecte existente.
În fiecare zi, mii de oameni cercetează lumea, iar descoperirile lor ne îmbunătățesc viața, așa cum au făcut-o de peste 2000 de ani. Pentru mai multe detalii, dar și pentru alte informații din lumea științei, vă invit să vizitați siteul www.calendarstiintific.ro.
22 ianuarie 2021
Din Calendarul Științific aflăm că pe 22 ianuarie 1561 s-a născut filosoful Francis Bacon, care a pus bazele filosofice ale Revoluției Științifice atunci când a propus Metoda științifică.
Fiind cel mai mic fiu a lui Sir Nicholas Bacon, Bacon a fost educat ca un adevărat gentleman. Primii ani de studiu i-a petrecut acasă, din cauza sănătății precare. Dar în 1573 a intrat la Trinity College, la Cambridge, unde a studiat latină, conform stilului epocii. Acolo a întâlnit-o pentru prima oară pe regina Elisabeta I, care a fost impresionată de inteligența sa precoce. Studiind lucrările lui Aristotel, Francis Bacon și-a dat seama că multe din concepțiile științifice ale acestuia erau eronate. Ulterior, a studiat jurisprudența, avocatura, limbi străine dar și arta guvernării.
În 1620 a publicat lucrarea Novum Organum, în care a dezvoltat o teorie proprie despre metoda necesară unei corecte interpretări a naturii. Aceasta a devenit, mai târziu, o sursă majoră a programului științific și empirist al principalei societăți a savanților din secolul XVII, The Royal Society.
Metoda științifică propusă de el este un proces constant: o descoperire poate duce la mai multe întrebări care, atunci când sunt cercetate, pot duce la mai multe răspunsuri.
În metoda științifică, ipoteza pornește procesul care va duce la formularea teoriei. Teoriile științifice, destinate să explice într-un fel sau altul fenomenele pe care le observăm, trebuie să fie sprijinite de experimente care să le certifice validitatea. Pilonul central al metodei științifice este reproductibilitatea, și anume capacitatea de repetare a unui anumit experiment.
Bacon considera că procesul de cunoaștere științifică este unul de oglindire fidelă a realității obiective. Cu alte cuvinte, știința este procesul de reflectare întocmai a realității. Iar pentru Bacon, rolul științei nu este cunoașterea sau contemplarea pură, ci acela de a aduce fericire umanității.
Despre alți oameni excepționali și oameni de știință ale căror descoperiri au adus fericire umanității aflați în episodul următor dar și pe www.calendarstiintific.ro.
18 ianuarie 2021
Pe 18 ianuarie 2017, o echipă de Cercetători de la Harvard au dezvoltat un robot soft ce poate fi personalizat și care poate fi montat în jurul inimii pentru a o ajuta să bată, oferind un posibil nou tratament pentru pacienții cardiaci.
Cercetătorii de la Universitatea Northwestern au anunțat pe 19 ianurie 2017 că au dezvoltat un sistem de inteligență artificială care a trecut un test standardizat de inteligență vizuală, atingând performanțe umane.
Pe 20 ianuarie 1910 S-a născut biologa Joy Adamson, care a militat pentru protectia animalelor sălbatice.
Pe 21 ianuarie 2020, Cercetătorii de la Universitatea din New South Wales, Australia, au prezentat dovezi că ornitorincul este în pericol de dispariție, în principal din cauza reducerii habitatului și a schimbărilor climatice.
Pe 22 ianuarie 1561 S-a născut filosoful Francis Bacon, care a formulat principiile metodei științifice.
Cercetătorii de la Universitatea din Londra au anunțat, pe 23 ianuarie 2020, prima replicare a unui tract vocal și simularea vocală a unei mumii egiptene (preotul Nesyamun).
Pe 24 ianuarie 1986 A avut loc prima survolare a planetei Uranus, nava spatiala Voyager 2 trecând la 81.500 km de planetă.
În fiecare zi, mii de oameni cercetează lumea, iar descoperirile lor ne îmbunătățesc viața, așa cum au făcut-o de peste 2000 de ani. Pentru mai multe detalii, dar și pentru alte informații din lumea științei, vă invit să vizitați siteul www.calendarstiintific.ro
14 ianuarie 2021
Din calendarul științific aflăm că în ianuarie 1932 s-a născut Dian Fossey, zoologă cunoscută pentru studiile etologice întreprinse asupra unor grupuri de gorile din Rwanda.
Născută în San Francisco, a manifestat interes pentru animale încă din copilărie, când îți dorea să devină medic veterinar. Cu toate acestea, la scurt timp după ce s-a înscris la cursurile în domeniu,a schimbat facultatea, pentru a studia terapia ocupaţională.
În 1966, Dian a mers în Rwanda, pentru a studia comportamentul şi obiceiurile gorilelor de munte în cadrul unui program de cercetare ce urmărea să înregistreze numărul exemplarelor existente. Campania ce ar fi trebuit să dureze şase luni s-a extins pe parcursul a 19 ani.
Primii paşi nu au fost deloc uşori, dar după ce le-a observat de la distanţă, apoi le-a imitat gesturile şi sunetele şi chiar a mâncat iarbă împreună cu ele, gorilele au acceptat-o, considerând-o ca fiind un membru al familiei lor. Reuşita ei a fost una remarcabilă, Fossey devenind prima cercetătoare care a reuşit să se integreze într-un grup de gorile.
Pentru a atrage atenţia asupra problematicii extincției gorilelor şi pentru a obţine sprijin, a înfiinţat "Digit Fund", redenumită "Diane Fossey Gorilla Fund" după moartea cercetătoarei, o organizație care strânge fonduri pentru protejarea și salvarea de la extincție a gorilelor de munte.
Numită unul dintre cei mai importanți primatologi din lume, în timp ce era în viață, Fossey, împreună cu Jane Goodall și Biruté Galdikas, au fost așa-numitele Trimates, un grup de trei cercetătoare de frunte care au studiat maimuțele mari în mediul lor natural.
Despre alți oameni excepționali și descoperirile lor aflați în episodul următor dar și pe www.calendarstiintific.ro.
11 ianuarie 2021
Într-un studiu publicat pe 11 ianuarie 2018 în revista Cell, cercetători de la Universitatea din Pennsylvania au prezentat o metodă prin care sistemul imunitar uman poate fi antrenat să lupte mai eficient cu bolile și infecțiile.
Pe 12 ianuarie 1907 s-a născut inginerul Sergei Korolev, liderul echipei care a lansat Sputnik, primul satelit artificial al Pământului.
Pe 13 ianuarie 2015, o echipă de la Universitatea Duke a anunțat că a creat primul mușchi uman artificial, capabil de contracţie.
SpaceX a lansat cu succes, pe 14 ianuarie 2017, racheta reutilizabilă Falcon 9, care ulterior a aterizat cu succes pe o platformă în ocean.
Pe 15 ianuarie 2020 a fost descoperit Wulong bohaiensis, un dinozaur cu pene foarte mic, care a trăit acum 120 de milioane de ani și care ne-ar putea ajuta să explicăm mai bine legătura dintre dinozauri și păsări.
Pe 16 ianuarie 1932 s-a născut zooloaga Dian Fossey, care a studiat timp de 18 ani viața gorilelor de munte din Africa centrală.
Pe 17 ianuarie 1560 s-a născut Gaspard Bauhin, unul dintre primii botaniști care au încercat să facă o clasificare a plantelor. Multe din elementele clasificării lui Bauhin au fost folosite mai târziu de Carl Linné la elaborarea clasificării binominale, sistemul știintific actual de denumire a speciilor.
În fiecare zi, mii de oameni cercetează lumea, iar descoperirile lor ne îmbunătățesc viața, așa cum au făcut-o de peste 2000 de ani. Pentru mai multe detalii, dar și pentru alte informații din lumea științei, vă invit să vizitați siteul www.calendarstiintific.ro
26 februarie 2021
Din calendarul științific aflăm că pe 26 februarie 1958 s-a născut Susan Helms, astronauta NASA care deține recordul pentru cea mai lungă ieșire în spațiu - 8 ore și 56 de minute.
Susan Helms a lucrat timp de 12 ani la NASA, iar în acest timp a participat la cinci misiuni spațiale, petrecând mai bine de 5000 de ore în spațiu.
Istoria femeilor astronaut este una plină de obstacole, dar și de realizări.
În anii ‘60, treisprezece femei au fost selectate pentru program privat al NASA. Au trecut cu bine de numeroase teste și au urmat un antrenament riguros, însă nu au fost lăsate să ajungă în spațiu pentru că nu absolviseră antrenamentul pentru piloți militari, care la acea vreme era accesibil doar bărbaților.
Prima femeie care a ajuns în spaţiu a fost cosmonauta sovietică Valentina Tereşkova, misiunea sa având loc în 1963, la bordul navei spațiale Vostok 6. A durat aproape două decenii până când a doua femeie a părăsit atmosfera Pământului: Svetlana Savițkaia, care a participat la misiunea Soyuz T-7 în 1982. Doi ani mai târziu, aflată în o altă misiune spațială, Svetlana a devenit prima femeie care a avut o activitate extravehiculară, care a durat aproape patru ore.
NASA a trimis o femeie în spațiu abia în 1983, pe fiziciana Sally Ride.
În 2007, Peggy Whitson a făcut istorie, devenind prima femeie care a comandat Stația Spațială Internațională. Ea mai deține și alte recorduri, inclusiv pentru cele mai multe zile petrecute în spațiu de către orice astronaut. În total, Peggy a stat peste 660 de zile în spațiu și până în prezent este cel mai experimentat astronaut al NASA.
Despre alți oameni extraordinari și realizările lor aflați în episodul următor dar și pe www.calendarstiintific.ro.
1 martie 2021
Pe 1 martie 2017 o echipă de cercetători a anunțat că a găsit dovezi ale probabil celei mai vechi forme de viață de pe Pământ - microorganisme fosilizate care se estimează că ar fi trăit acum 4,280 miliarde de ani.
Pe 2 marrie 2015 cercetătorii au capturat pentru prima dată într-o poză lumina ca fiind atât particulă, cât și undă.
Pe 3 martie 2013 s-a reuşit vindecarea de HIV a unui copil, prin administrarea la scurtă vreme după naștere a unui tratament bazat pe medicamente antiretrovirale.
Astrofizicianul George Gamow, care a prezis existența radiațiilor cosmice, s-a născut pe 4 martie 1904.
Pe 5 martie 1223 îen a avut loc cea mai veche înregistrare a unei eclipse solare, conform uneia din interpretările plauzibile ale datelor inscripționate pe o tăbliță de lut, care a fost descoperită în ruinele orașului mesopotamian Ugarit, în Siria de azi.
Pe 6 martie 2013 cercetători chinezi și israelieni au anunțat că au dezvoltat un test de respirație similar cu testul de alcoolemie, care poate diagnostica rapid și ușor cancerul de stomac, fără a fi nevoie de o endoscopie intruzivă.
Cercetătorii de la MIT au prezentat, pe 7 martie 2020, un nou sistem de scanare care poate descoperi tumorile mici, chiar și atunci când acestea sunt amplasate în profunzimea corpului.
În fiecare zi, mii de oameni cercetează lumea, iar descoperirile lor ne îmbunătățesc viața, așa cum au făcut-o de peste 2000 de ani. Pentru mai multe detalii, dar și pentru alte informații din lumea științei, vă invit să vizitați siteul www.calendarstiintific.ro.
5 martie 2021
Din Calendarul Științific aflăm că pe 5 martie 1512 s-a născut Gerardus Mercator, geograf, cosmograf și cartograf flamand.
A fost unul dintre pionierii cartografiei, dar și un remarcabil producător de globuri și instrumente științifice. Spre deosebire de alți mari cercetători ai epocii, el a călătorit puțin, iar cunoștințele sale de geografie proveneau din biblioteca sa impresionantă, de la vizitatorii săi și din vasta sa corespondență (în șase limbi!) cu alți cărturari, oameni de stat sau comercianți și marinari.
Mercator a început să-și dezvolte și să-și perfecționeze propria proiecție de hărți într-un efort de a ajuta comercianții și navigatorii să planifice mai eficient un curs pe distanțe lungi, trasându-l pe linii drepte. Această proiecție a fost folosită de Mercator pentru prima dată în harta lumii pe care a realizat-o în 1569.
Și în zilele noastre, proiecția Mercator continuă să le fie utilă navigatorilor, pentru că redă fidel unghiurile. Însă dezavantajul ei este că distorsionează formele și dimensiunile întinderilor de uscat foarte mari, iar distorsionarea devine mai accentuată spre poli. Astfel, în proiecția Mercator, Africa pare a fi la fel de mare ca Groenlanda, deși în realitate suprafața sa este de 14 ori mai mare decât a Groenlandei.
Hărțile timpurii ale lui Mercator erau în formate mari, potrivite pentru montarea pe perete, dar în a doua jumătate a vieții sale, el a produs peste 100 de hărți regionale noi într-un format mai mic, adecvat pentru legarea într-un Atlas, pe care l-a publicat în 1595. Aceasta a fost prima dată când cuvântul Atlas a fost folosit pentru a descrie o carte de hărți. Mercator l-a folosit în amintirea titanului Atlas, pe care îl considera primul mare geograf.
Despre alți oameni extraordinari și realizările lor aflați în episodul următor dar și pe www.calendarstiintific.ro.
