‘TIME IS …ENGLISH’: PARTICULARITĂŢI DE ÎNTREBUINŢARE A UNOR MODALITĂŢI CURENTE DE REDARE A CAUZEI SAU A MOTIVAŢIEI ÎN LIMBA ENGLEZĂ
11 March 2020
‘ANGLO-LOGOS’ 59 -27 MAR., 2020
27 March 2020

‘ANGLO-LOGOS’ 58 -13 MAR., 2020

Credit foto: Arhiva personală SILVIA BLENDEA

-Expresia verbală, din uzanţa conversaţională a limbii engleze: ‘Know the ropes‘ este de factură idiomatică, motiv pentru care traducerea mot-à-mot a acesteia, şi anume: A cunoaşte frânghiile este, desigur, improprie. Cu toate acestea, se pare că frânghiile, ca realitate obiectuală, stau la baza înţelesurilor metaforice ale acestei expresii, bunăoară:A se pricepe“; “A şti…/ sau a cunoaşte (toate) dedesubturile/ manevrele/ rosturile/ sau socotelile“; “A cunoaşte (bine) mersul lucrurilor“; “A fi (pe deplin) familiarizat cu…“; “A-şi cunoaşte meseria“…sau, în propriul nostru limbaj familiar:A şti cu ce se mănâncă“.

-Lexicologii acreditează drept cea mai probabilă sursă a expresiei necesitatea cunoaşterii temeinice, de către marinari, a modului de a executa noduri pe frânghiile/ funiile/ odgoanele/ sau parâmele de susţinere a velaturii de la bordul corăbiilor.

Originea nautică a expresiei este, intr-adevăr, cât se poate de plauzibilă, având în vedere gradul de măiestrie pe care trebuia să-l atingă mateloţii în însuşirea tehnicilor, extrem de complicate şi laborioase, de realizare a miriadelor de noduri menite să consolideze parâmele de la bordul veliérelor.

-Există, însă, şi “voci” care sugerează derivarea expresiei din lumea teatrului, acolo unde se utilizează frânghii pentru ridicarea sau coborârea diverselor elemente din decorul scenic, etc.

-Prima întrebuinţare cunoscută a expresiei, în accepţie figurată este, conform documentariştilor acesteia, un fragment din jurnalul de călătorie, intitulat: ‘Italian Journey’ (“Periplu italian”), carte publicată în anul 1802, sub semnătura avocatului şi artistului amator scoţian, James Skene /1775–1864/(prieten al ilustrului său conaţional, Sir Walter Scott)

  • ‘I am a stranger and… I beg you to show me how I ought to proceed… You know the ropes and can give me good advice’.
  • = “Nu sunt de prin partea locului şi…mă rog cu plecăciune dumitale să mă dumireşti ce cale s-apuc… Domnia ta ştii rânduielile şi-mi poţi da sfaturi bune”.

-Specialiştii lansează concluzia, altminteri cât se poate de logică, privitoare la posibilitatea ca expresia ‘know the ropes‘ să fi fost folosită, în unele contexte, cu trimitere la frânghii, în calitate de elemente materiale, anterior apariţiei jurnalului lui James Skene, cu toate că nu s-a descoperit, încă, nicio atestare documentară în acest sens.    

-Primul exemplu tipărit, de utilizare a expresiei într-un context care se consideră ca fiind o aluzie la frânghiile reale din uzanţa marinărească –în temeiul prezenţei, în naraţiune, a “căpitanului“, de departe personajul cu cea mai consistentă expertiză de breaslă, în care se include, evident, tehnica, la rang de artă, a confecţionării parâmelor de velatură– a fost identificat într-un scurt fragment din cartea: ‘Two Years Before the Mast‘ (“Doi ani petrecuţi dinaintea catargului”).Această operă memorialistică, publicată în anul 1840, i-a asigurat, de altfel, celebritatea autorului ei, avocatul şi politicianul american, Richard Henry Dana Jr. /1815-1882/:

  • «The captain, who had been on the coast before and ‘knew the ropes‘, took the steering oar».
  • = «Căpitanul, care mai fusese pe coastă şi în alte dăţi şi ştia “rostul sforilor” /de pe-acolo/, trecu la cârmă».

-Urmând firul cercetărilor consacrate acestei expresii, aflăm că zece ani mai târziu, în 1850, ea a fost inclusă, ca referinţă teatrală,într-o variantă verbală diferită ca formă, dar cu înţeles, practic, identic: ‘learn the ropes‘, în paginile cărţii: ‘The Lorgnette: or, Studies of the Town By an Opera Goer’ (“Lornieta: sau Studii citadine, în viziunea unui amator de operă”), scriere aparţinând unui autor american, J. Timon:                          

  • «The belle of two weeks standing, who has ‘learned the ropes‘».
  • = «Frumoasa ce ţine capul de afiş de două săptămâni încoace, care “a deprins tainele /scenei/».

******

-Importanţa deosebită acordată sării, vreme îndelungată, în societate a inspirat numeroase expresii ale limbii engleze referitoare la acest ingredient nepreţuit, printre care:  ‘Below the salt‘, …cu varianta:Beneath the salt‘.

Credit foto: Arhiva personală SILVIA BLENDEA

-În Anglia medievală, sarea era un bun exclusivist şi costisitor, pe care nu şi-l puteau permite decât păturile privilegiate sau de vază ale societăţii. Faptul că se procura cu greutate o făcea cu atât mai valoroasă. Extrasă din apa de mare, prin procedeul de evaporare, era obţinută mai uşor în nordul Europei decât în ţările cu climat mai cald, unde evaporarea era mai degrabă rezultatul acţiunii soarelui decât acela al fierberii deasupra unui foc. Conform surselor documentare, această metodă a fost abandonată în Anglia la mijlocul anilor 1600, atunci când sarea naturală de minereu a început să fie extrasă, în scop comercial, din exploatările miniere din comitatul Cheshire, din nord-vestul ţării. Înainte de această dată, valoarea ridicată a sării era sursa statutului eminamente simbolic pe care aceasta o avea în uzanţa lexicală a Angliei medievale.

-În acea epocă, nobilimea lua loc la masa înaltă (engl: ‘the high table‘), în timp ce slujbaşii, conform condiţiei lor umile, de oameni de rând, stăteau la măsuţe improvizate din lemn, constând dintr-o placă sau o tăblie grea, întinsă pe căpriori din acelaşi material (engl: ‘trestle tables‘).

Sarea era aşezată la centrul mesei, fiind rezervată, exclusiv, “feţelor” de rang înalt. Aşa încât, cei mai puţin favorizaţi de statutul lor social erau ceea ce, în limba engleză, se exprimă prin: ‘Below…/ sau Beneath the salt(= “Dincolo de sare“, în traducere textuală) …de unde, prin extensie metaforică, această sintagmă, inspirată de cutúma ierarhiei sociale a nobilimii medievale, a dobândit înţelesul redat, în limbaj familiar, prin: “La coada mesei“, …altfel spus:Cu un statut…/ rang…/ o reputaţie…/ poziţie…/ ori de condiţie comună/ inferioară/ joasă/ marginală/ modestă/ sau umilă“.

-Totodată, foarte interesant de reţinut este faptul că termenul ‘salt‘ se folosea pentru a desemna atât recipientul destinat sării, deci solniţa(engl: ‘salt cellar‘-), cât şi sarea ca atare. Design-urile bogat ornamentate şi materialele costisitoare utilizate pentru confecţionarea solniţelor reflectau, altminteri, pe deplin, statutul exclusivist al sării.

-O consemnare din anul 1434, semnalată de către lexicologii britanici, făcea referire la ‘salt‘ după cum urmează:

  • ‘A fine-quality pewter salt cellar
  • = “O solniţă cositorită de bună calitate”,

…aşa încât, în sensul strict al cuvântului, To be below the salt‘ (= A fi dincolo de sare“) era, de fapt: To be below the …salt cellar‘ (= A fi dincolo de …solniţă“).

******

-Expresia idiomatică: ‘Get down to brass tacks‘, cu varianta:Come down to brass tacks‘ a pătruns, după toate aparenţele, în limba engleză britanică, prin filieră americană şi are înţelesul de: “A trece la lucruri concrete sau la fapte; A aborda…/ A discuta…/ sauA intra în esenţa…/ fondul…/ ori miezul problemei“.

-Mai “tânără” decât cea mai mare parte a expresiilor limbii engleze, cea de referinţă a apărut pentru prima oară sub formă tipărită, conform studiilor lexicologice şi istoriografice, în luna ianuarie 1863, în paginile gazetei ‘The Tri-Weekly Telegraph’ din Texas, S.U.A.:

  • ‘When you come down to brass tacks, everybody is governed by selfishness’.
  • = “Atunci când e să se pătrundă în miezul lucrurilor, toată lumea cade sub stăpânirea  egoismului”.
Credit foto: Arhiva personală SILVIA BLENDEA

-‘Brass tacks‘ desemnează, în sens propriu: “Cuiele/ sau ţintele decorative (‘tacks‘) din alamă (‘brass‘), întrebuinţate în tapiţerie“.

-Cum au ajuns aceste articole de feronerie pentru mobilier să-şi depăşească menirea strict utilitară şi să fie “responsabile” pentru un asemenea înţeles metaforic, rămâne de domeniul speculativ. Lingviştii au căutat, desigur, explicaţii plauzibile, dar care trebuie privite sub această rezervă a unor pure ipoteze filologice.

-O primă astfel de explicaţie face trimitere la perioada de guvernare a Dinastiei Tudor –Casa Regală care a domnit în Anglia, Irlanda şi Ţara Galilor între anii 1485 şi 1603-, pentru ale cărei piese de mobilier se foloseau în mod obişnuit aceste accesorii ornamentale din alamă.

-Suporterii acestei teorii etimologice avansează drept argument faptul că, pentru a recapitoná un fotoliu sau o canapea, de pildă, trebuia ca meşterii tapiţeri ai epocii să înlăture, mai întâi, toate aceste accesorii, împreună, desigur, cu îmbrăcămintea anterioară a respectivei piese de mobilier, pentru a avea acces la cadrul/ osatura/ sau scheletul acesteia: practic, la elementul de bază/ sau de susţinere, de unde şí conotaţia atribuită expresiei.

-O a doua explicaţie, care asociază scopul pur utilitar al cuielor decorative pentru mobilier cu sensul figurat al expresiei face referire la un anumit tip de măsurători ale materialelor din magazinele de mercerie sau galanterie. Cu alte cuvinte, pentru a efectua o măsurătoare mai precisă decât cea grosieră, practicată prin extinderea pânzei de-a lungul braţului, pânzeturile se măsurau între limite demarcate cu ajutorul acestor cuie speciale, fixate pe tejghea.

-Aceste procedee simpliste de măsurătoare erau în uz la finele secolului al 19-lea, aşa cum reiese, bunăoară, din următorul pasaj semnalat de către documentariştii expresiei, parte a cărţii unui reputat naturalist, jurnalist, scriitor şi explorator american, Ernest Ingersoll /1852-1946/, publicată în anul 1880 şi intitulată: ‘The Metropolis of the Rocky Mountains’ (“Metropola Munţilor Stâncoşi”):

  •    ‘I hurried over to ‘Seabright’s’. There was a little square counter, heaped with calicoes and other gear, except a small space clear for measuring, with the yards tacked off with brass tacks‘.
  • = “Am dat fuga la ‘Seabright’s’. [n.b: numele unui magazin specializat în vânzarea de produse de mercerie] …Înăuntru se afla o mică tejghea pătrată, pe a cărei suprafaţă erau stivuite pânzeturi din stambă şi alte ţesături, în afară de un mic spaţiu neocupat, rezervat anúme măsurătorilor în yarzi [n.b: 1 yard = 0.9144 m], delimitaţi între ei prin cuie de alamă“.

-Alte explicaţii invocă ţintele ornamentale ale cizmelor, niturile sau ghinturile folosite la îmbinarea subansamblelor metalice pe vapoare, sau chiar …farsele răutăcioase constând în presărarea de piuneze pe scaunul cuiva. Toate acestea reprezintă, însă, doar simple supoziţii ori teorii speculative, fără vreo legătură demonstrabilă, din punct de vedere documentar, cu realitatea şi care nu pot fi privite, prin urmare, altfel decât ca rod al unei imaginaţii fertile…

-Ca o posibilă concluzie la istoria neelucidată a expresiei: ‘Get down to brass tacks‘, s-ar putea spune că aceste mici accesorii meşteşugăreşti, generatoare de mari controverse lingvistice, au …”izbutit” să-şi dobândească, prin utilitatea lor de netăgăduit, statutul onorant de nuclee ale unei foarte uzuale expresii idiomatice a limbii engleze actuale.