Ascultă Radio România Cultural Live

Trei perspective asupra aceleiași probleme: frauda științifică

11 Iulie 2024, 07:10

Este frauda în știință un fenomen general? Și dacă da, de ce? Există domenii științifice mai ”predispuse” la fraudă? Care sunt consecințele articolelor false, ce impact are frauda științifică și ce se poate face pentru diminuarea, dacă nu stoparea acestui fenomen din ce în ce mai răspândit și care începe să fie din ce în ce mai vizibil?

Sunt câteva dintre întrebările la care încearcă să răspundă, în această seară, într-o nouă ediție ”Diaspora. Dincolo de granițe”, trei cercetători români din trei domenii științifice diferite, din diaspora dar și din România: Mircea Ivan - dr. medicină, profesor la Facultatea de Medicină, Microbiologie și Imunologie a Universității Indiana din Indianapolis, Statele Unite ale Americii, Vlad Manea - dr. în științe, specializarea în geodinamică, cercetător senior la Universitatea Națională Autonomă a Mexicului și Cătălin Matei, dr. fizică, cercetător senior la ELI-NP Măgurele, șeful Departamentului Sistem Gamma din cadrul ELI-NP Măgurele.

”Idei în nocturnă. Diaspora. Dincolo de granițe” - la Radio România Cultural și pe www.radioromaniacultural.ro, de la 21.00 la 21.50, realizatoare Corina Negrea.

Mircea Ivan este prim-autor al primului articol care a raportat descoperirea senzorilor celulari de oxigen, cercetare care a dus la Premiul Nobel în Medicină sau Fiziologie, în 2019, (https://www.nobelprize.org/prizes/medicine/2019/summary/), atribuit lui William G. Kaelin Jr, alături de Sir Peter Ratcliffe și Gregg Semenza - acesta din urmă cu probleme de integritate academică, acum.

A absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București (1993), apoi doctoratul, în 1997, la Universitatea Wales din Cardiff. Între 1998 și 2002, Mircea Ivan a fost Post-doctorand și instructor la Harvard Medical School și Institutul pentru Cancer Dana Farber în laboratorul Dr. William Kaelin (https://medicine.iu.edu/blogs/research-updates/aha-moment-takes-mircea-ivan-down-unexplored-territory).

În anul 1993 și-a deschis propriul laborator la Universitatea Tufts, Massachusetts, SUA, unde descoperă primele gene “necodificante” care răspund la deprivarea celulară de oxigen, conform propriilor descrieri.

Din 2008 se mută la Universitatea Indiana din Indianapolis, SUA (https://www.iupui.edu/), unde este Tenured Professor și continuă să lucreze pe domenii de interfața, descriind noi gene care răspund la deprivarea celulară de oxigen, dar și la stimuli hormonali și imuni.

Mircea Ivan: Cei care demască astăzi fraudele științifice sunt un fel de ”haiduci”, ca să zic așa, pentru că ei nu sunt oameni susținuți de sistem - dar au început să fie luați în serios de sistem!

Vlad Manea este fondatorul și șeful Laboratorului de Geodinamică Computațională, co-fondator și co-CEO al Laboratorului Universitar de Micro-Tomografie cu Raze X din cadrul Institutului de Geostiinte și al Laboratorului Național pentru Vizualizare științifică avansată, ambele din cadrul UNAM (www.lavis.unam.mx).

Este licențiat în inginerie civilă al Universității Tehnice din București și în inginerie geofizică la Universitatea din București în 1995, respectiv 1997, ca șef de promoție aici.

Din anul 2011 este membru al Academiei Mexicane de Științe, al Societății japoneze pentru promovarea științelor (JSPS), profesor invitat în cadrul Institutului de Cercetare iCUB al Universității Bucuresti și membru în Consiliul Director Ad Astra.

Vlad Manea: În condițiile în care frauda științifică nu este reglementată, evident că acest fenomen a înflorit și o să înflorească și mai rău, asta este grav. Gradientul este foarte periculos, pentru că vor fi din ce în ce mai multe astfel de situații, mai ales că se va folosi din ce în ce mai mult inteligența artificială. Cuplat cu iresponsabilitatea științifică, asta va duce la un tsunami și mai mare, la valuri din ce în ce mai mari de fraudă!

Cătălin Matei este absolvent al Facultății de fizică, Universitatea București - diplomă de inginer în fizică nucleară aplicată, dr. în fizică al Universității Ohio, SUA, cu stagii post-doctorale în Laboratorul Național Oak Ridge din Oak Ridge, TN, USA (https://www.ornl.gov/) și Joint Research Centre, JRC al Comisiei Europene din Geel, Belgia (https://joint-research-centre.ec.europa.eu/jrc-sites-across-europe/jrc-geel-belgium_en). Între 2012 si 2014 a fost Cercetător Științific în Laboratorul Național de Fizică din Teddington, UK (https://www.npl.co.uk/).

Cătălin Matei: Costul asupra celui ce face publică frauda științifică este foarte mare dar consecințele asupra celui ce o comite, în cele mai multe cazuri, sunt foarte mici! Și acest dezechilibru împiedică rezolvarea problemei! (...) Consecința generală este decredibilizarea științei și cercetării (...) iar pierderea încrederii în știință cred că are consecințe societale dezastruoase, pentru că societatea progresează prin știință!

Idei în nocturnă - Diaspora.  Între arhivele climei și provocările prezentului. Moștenirea lui Ștefan Hepites și cercetarea climatică de astăzi
Idei in nocturnă – Diaspora 19 Februarie 2026, 19:25

Idei în nocturnă - Diaspora. Între arhivele climei și provocările prezentului. Moștenirea lui Ștefan Hepites și cercetarea climatică de astăzi

În direct, în studio,  Monica Ioniță Scholz , doctor în fizică, cercetător științific la...

Idei în nocturnă - Diaspora. Între arhivele climei și provocările prezentului. Moștenirea lui Ștefan Hepites și cercetarea climatică de astăzi
Cum se citește istoria climei într-o stalagmită. Peștera Urșilor și memoria climatică a continentului
Idei in nocturnă – Diaspora 12 Februarie 2026, 19:26

Cum se citește istoria climei într-o stalagmită. Peștera Urșilor și memoria climatică a continentului

Cum putem afla cum era clima Europei în urmă cu mii de ani, înainte de stații meteo, sateliți sau...

Cum se citește istoria climei într-o stalagmită. Peștera Urșilor și memoria climatică a continentului
Pădurile ca arhivă a timpului: 800 de ani de climă  înscriși în memoria arborilor
Idei in nocturnă – Diaspora 29 Ianuarie 2026, 17:40

Pădurile ca arhivă a timpului: 800 de ani de climă înscriși în memoria arborilor

Ce ne spun copacii despre secetă, trecut și viitor?   Dar și cum „citim” viitorul pădurilor în inelele...

Pădurile ca arhivă a timpului: 800 de ani de climă înscriși în memoria arborilor
Viitorul medicinei se scrie în ”cod genetic”
Idei in nocturnă – Diaspora 22 Ianuarie 2026, 18:31

Viitorul medicinei se scrie în ”cod genetic”

Medicina viitorului nu mai este un exercițiu de imaginație, ci o realitate care prinde contur. Putem trata astăzi boli care...

Viitorul medicinei se scrie în ”cod genetic”
Lecțiile trecutului pentru viitor
Idei in nocturnă – Diaspora 15 Ianuarie 2026, 17:33

Lecțiile trecutului pentru viitor

Peșteri, climă și civilizații: lecții din trecut pentru viitorul apei  și  Civilizațiile umane - Forme de adaptare...

Lecțiile trecutului pentru viitor
Vlad-George Zaha:  De la un punct încolo, știința nu mai poate fi plebiscitară. Politicienii, din păcate, în ultimele decenii aleg să ignore știința sau să se lupte cu știința
Idei in nocturnă – Diaspora 11 Decembrie 2025, 17:26

Vlad-George Zaha: De la un punct încolo, știința nu mai poate fi plebiscitară. Politicienii, din păcate, în ultimele decenii aleg să ignore știința sau să se lupte cu știința

Vlad-George Zaha este criminolog, cercetător în Departamentul de criminologie al Universității Manchester din...

Vlad-George Zaha: De la un punct încolo, știința nu mai poate fi plebiscitară. Politicienii, din păcate, în ultimele decenii aleg să ignore știința sau să se lupte cu știința
Vlad-George Zaha: „Frica și pedepsa sunt cele mai proaste arme în a încerca să gestionezi fenomenul substanțelor ilegale”
Idei in nocturnă – Diaspora 04 Decembrie 2025, 17:20

Vlad-George Zaha: „Frica și pedepsa sunt cele mai proaste arme în a încerca să gestionezi fenomenul substanțelor ilegale”

Frica este o armă foarte slabă pentru că oamenii nu se opresc, ci se ascund , mai spune  Vlad-George Zaha , criminolog,...

Vlad-George Zaha: „Frica și pedepsa sunt cele mai proaste arme în a încerca să gestionezi fenomenul substanțelor ilegale”
Pericolul istoriilor care s-ar putea repeta și de ce poliomielita nu e doar o lecție de manual. Rolul vaccinării în prevenirea reemergenței
Idei in nocturnă – Diaspora 27 Noiembrie 2025, 19:35

Pericolul istoriilor care s-ar putea repeta și de ce poliomielita nu e doar o lecție de manual. Rolul vaccinării în prevenirea reemergenței

Centrul Na ț ional de Referin ță  pentru Poliomielit ă   ș i Enterovirusuri (NRZ PE) din Germania a detectat...

Pericolul istoriilor care s-ar putea repeta și de ce poliomielita nu e doar o lecție de manual. Rolul vaccinării în prevenirea reemergenței
Ascultă live

Ascultă live

18:30 - 19:00
Introspecții
Ascultă live Radio România Cultural
18:10 - 19:00
PUR ȘI SIMPLU
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
18:30 - 18:56
الفترة الثانية
Ascultă live Radio România Internaţional 1
18:10 - 19:00
ÎN PRIM PLAN ROMÂNIA (RRI)
Ascultă live Radio România Internaţional 2
18:30 - 18:56
Srpska redakcija prva emisija
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
17:00 - 19:00
TEATRU RADIOFONIC
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
17:03 - 19:00
Auto Radio
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța Folclor
Ascultă live Radio România Constanța Folclor
15:03 - 19:00
Sens Unic
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
18:03 - 20:00
WEEKEND ÎMPREUNĂ - REPRIZA DE SEARĂ
Ascultă live Radio România Tg Mureș
18:30 - 19:00
România de nota 10
Ascultă live Radio România Timișoara FM
18:00 - 19:00
Emisiune în lb. ucraineană
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Conviețuiri
Ascultă live Conviețuiri