Ascultă Radio România Cultural Live

„Cine râvnește la Gurile Dunării? O călătorie în timp de război în Delta extinsă”. Invitată, doamna dr. Sabina Fati

Idei în nocturnă. Pagini de Istorie - Marți 25 martie 2025, ora 21.10. Realizator, Dan Manolache

25 Martie 2025, 10:00

Fundația „Ana Blandiana și Romulus Rusan” în parteneriat cu Fundația „Spandugino” au acordat, de curând, premiul „Romulus Rusan” pentru cartea de literatură a memoriei doamnei dr. Sabina Fati, pentru cartea „Cine râvnește la Gurile Dunării? O călătorie în timp de război în Delta extinsă”, carte apărută în 2024 la Editura Humanitas.

Foarte mulți dintre noi trăim cu impresia că „știm”. Foarte mulți dintre noi trăim cu impresia că „înțelegem”. În consecință, foarte mulți dintre noi ne credem îndreptățiți să formulăm opinii tranșante, să dăm sentințe, să condamnăm sau să aplaudăm. Și asta în orice domeniu - virusologie, sport, politică, etc, etc.

Cartea despre care vom vorbi în această seară ne poate da certitudinea că greșim dacă judecăm cu ușurință. Este o lucrare cu totul specială, ce aparține deopotrivă scriitoarei, jurnalistei și analistei de politică externă care este doamna Sabina Fati. Aș adăuga și talentul său de explorator pentru că în paginile volumului este înfățișată o lume aproape necunoscută, deși se află la numai câțiva kilometri de noi. În călătoria sa prin Delta extinsă, pe care o străbate aproape la pas, autoarea ne invită să-i fim alături, să ne oprim la Kilia, Reni, Vîlkovo, Cetatea Albă, Sulina, Tulcea, Brăila, Galați, dar și la Tiraspol, Comrat, Tighina sau Cahul. Pătrundem în mănăstirile Uspenia și Vovidenia, ne amintim cu înfiorare că la Trichilești există una dintre ultimele leprozerii din Europa.

Sabina Fati nu este doar, de fapt nu este aproape deloc, un turist. Ea reușește, prin recursul la istorie, să descifreze locurile și, prin talentul și experiența de jurnalist, să pătrundă în sufletul și în mintea celor care le locuiesc. Este o „margine de lume” aflată în proximitatea noastră, pe care ne ajută să o înțelegem prin această construcție literară care „pictează” prezentul prin evocarea împrejurărilor istoriei care l-au construit. Ne oferă, astfel, o succesiune de imagini, de locuri și chipuri care transmit emoție și adevăr.

Nu ne propunem, desigur, ca în această scurtă prezentare să „povestim” cartea. Nu o vom face nici pe parcursul celor 50 de minute ale emisiunii noastre care se dorește a fi o invitație la lectură și la reflecție. Vom încerca să vă stârnim însă curiozitatea, prin câteva scurte recursuri la text.

La Orlivka, Anatoli îi spune la un ceai rusesc, că „e simplu să știi cine e de partea cealaltă uitându-te la casele care au antene de satelit, doar așa pot fi urmărite emisiunile rusești.” Tot de la el află că prin 2014 „circula prin sat o listă cu nouă persoane puse în categoria proamericani, din totalul celor 3000 de locuitori, dar că acum sunt cam jumătate.” Foarte mulți dintre cei care locuiesc acolo, dar și în alte localități ale vechiului Bugeac, au nostalgia vremurilor sovietice. Anatoli, acum mic întreprinzător, atunci șef de colhoz, mărturisește: „Eu i-aș vrea pe ruși înapoi” pentru că „rusul a făcut învățământ când țara era analfabetă” și pe vremea URSS putea merge „la cele mai bune clinici, fiecare avea salariu și casă”; „ce rău ne-au făcut rușii?” Fostul șef de colhoz e de neclintit în amintirile lui: „toți trăiam bine. Vrem uniunea noastră înapoi”. A uitat cartelele pentru mâncare din perioada sovietică. Nu vrea să-și amintească decât poziția lui favorizată, lumea lui sigură, nu-l interesează crimele, războaiele inutile, dispăruții în închisorile KGB-iste... nu-și aduce aminte nici măcar de teribila perioadă a holomodorului, în care ucrainenii au fost lăsați să moară de foame în încercarea conducerii sovietice de a-i extermina.”

Din popasul la Comrat, capitala Găgăuziei, satul devenit oraș prin decretul din 1925 al Regelui Ferdinand, în care astăzi doar 1,5% din populație declară că vorbește „de obicei” limba română, ne-am oprit la o plastică descriere: „Încă de cu noapte mi s-apărut că orașul miroase a mâl și a praf dizolvat în apă, dimineața însă aerul nu mai era atât de limpede, gazele de eșapament și praful ridicat de mașini au schimbat echilibrul olfactiv. Cerul era întunecat, cu nori de culoarea bălților pe care le-am văzut la autogară, ceva între albastrul de Prusia și antracit, cu strălucirea dată de petele de motorină scăpate de hârburile aliniate acolo...Strada principală paralelă cu râul (Ialpugul Mare), poartă încă numele lui Lenin și e plină de lume. O statuie cu primul șef al guvernului sovietic purtând șapcă, plină de găinațul porumbeilor, domină centrul.”

Nu a găsit Tiraspolul, capitala autoproclamatei „republici transnistrene”, asemănător valoroaselor picturi de început de secol XX ale lui Mihail Larionov, adică plin „de o bucurie nesfârșită combinată cu o tristețe permanentă”. Acum, observând lumea care traversa parcul din centrul orașului, constată că „femeile au rămas cochete chiar și când sunt demodate, bărbații sunt mai degrabă șleampeți, iar tinerii încearcă să se îmbrace ca-n filme sau ca în tutorialele de pe YouTube.” Cât despre oraș, este unul „de provincie cu pretenții, în care mulți cred că încă fac parte dintr-un imperiu victorios, că tancul din centru care are țeava îndreptată spre Chișinău e semnul gloriei trecute și viitoare, că statuia Ecaterinei cea Mare din parcul de pe malul Nistrului le veghează măreția, iar Lenin, care privește de la mare înălțime din fața parlamentului enclavei, le garantează legătura cu Rusia. ”

Am putea, desigur, să continuăm să enumerăm portrete de oameni și locuri așa cum le-a văzut Sabina Fati. Vă lăsăm însă plăcerea lecturii sporită, credem, de discuția pe care vă invităm să o ascultați.

Vom încheia cu o concluzie a autoarei: „Am găsit peste tot în drumurile mele semne ale războiului, ale distrugerilor mai vechi sau mai noi, ale trădărilor nevăzute, ale loialităților negate sau ale lașităților bine camuflate. Gurile Dunării sunt pline de meandre ale geografiei care au trasat frontierele instabile ale vechilor și noilor imperii, periferii sărace devenite zone gri ale istoriei, în care oamenii au învățat să supraviețuiască ascunzându-se, așteptând mereu vremuri mai bune, jucând la două capete, ignorând zbuciumul din jur, înțelegând că uneori drumurile nu duc nicăieri și că viața lor nu se schimbă, doar se uzează.”

Fotografiile postate au fost realizate la festivitatea de premiere desfășurată la sediul Fundației „Academia Civică”.

„Malaxa în America” - Invitat: domnul Rüdiger von Kraus

„Malaxa în America” - Invitat: domnul Rüdiger von Kraus

Cartea „Malaxa în America” , este una dintre cele cu care editura Corint reușește să ne surprindă și să ne...

„Malaxa în America” - Invitat: domnul Rüdiger von Kraus
Despre democrație în România și simbolul ei, Seniorul Corneliu Coposu. Invitați, dr. Cosmin Budeancă și Ion-Andrei Gherasim, președintele Fundației „Corneliu Coposu”

Despre democrație în România și simbolul ei, Seniorul Corneliu Coposu. Invitați, dr. Cosmin Budeancă și Ion-Andrei Gherasim, președintele Fundației „Corneliu Coposu”

În această seară vă invităm la o discuție despre democrație. Vom evoca figura Seniorului Corneliu Coposu, un reper al...

Despre democrație în România și simbolul ei, Seniorul Corneliu Coposu. Invitați, dr. Cosmin Budeancă și Ion-Andrei Gherasim, președintele Fundației „Corneliu Coposu”
Idei în nocturnă. Pagini de Istorie - Credință și speranță

Idei în nocturnă. Pagini de Istorie - Credință și speranță

Invitați, Prea Sfinția Sa Mihai Frățilă, episcop al Episcopiei Greco-Catolice “Sfântul Vasile cel Mare” de Bucureşti și...

Idei în nocturnă. Pagini de Istorie - Credință și speranță
Idei în nocturnă - Pagini de Istorie: Opt decenii de la capitularea Germaniei naziste. Spre o nouă ordine mondială?

Idei în nocturnă - Pagini de Istorie: Opt decenii de la capitularea Germaniei naziste. Spre o nouă ordine mondială?

Invitat, prof. dr. Cosmin Popa. Realizator, Dan Manolache

Idei în nocturnă - Pagini de Istorie: Opt decenii de la capitularea Germaniei naziste. Spre o nouă ordine mondială?
Idei în nocturnă. Pagini de Istorie - „Trecutul ne ajunge din urmă. Memoriile unui martor privilegiat al istoriei”

Idei în nocturnă. Pagini de Istorie - „Trecutul ne ajunge din urmă. Memoriile unui martor privilegiat al istoriei”

Invitați: Michael Virgil Solomon și dr. Claudiu Secașiu. Realizator: Dan Manolache

Idei în nocturnă. Pagini de Istorie - „Trecutul ne ajunge din urmă. Memoriile unui martor privilegiat al istoriei”
Credința la români. Emisiune in memoriam acad. Florin Constantiniu

Credința la români. Emisiune in memoriam acad. Florin Constantiniu

HRISTOS a ÎNVIAT! Prăznuim, cei mai mulți dintre noi, Învierea Domnului…..Sunt zile de lumină, bucurie și...

Credința la români. Emisiune in memoriam acad. Florin Constantiniu
„Istorie și istorii”. Invitat, prof. dr. Matei Cazacu

„Istorie și istorii”. Invitat, prof. dr. Matei Cazacu

Idei în nocturnă. Pagini de Istorie - Marți 15 aprilie 2025, ora 21.10. Realizator, Dan Manolache

„Istorie și istorii”. Invitat, prof. dr. Matei Cazacu
Mrmorosch Blank, istoria unei bănci. Invitați, dr. Brândușa Costache, șefa serviciului arhivă, bibliotecă și diseminare publicații al BNR și dr. Nadia Manea, expert principal, BNR

Mrmorosch Blank, istoria unei bănci. Invitați, dr. Brândușa Costache, șefa serviciului arhivă, bibliotecă și diseminare publicații al BNR și dr. Nadia Manea, expert principal, BNR

Idei în nocturnă. Pagini de Istorie - Marți 8 aprilie 2025, ora 21.10. Realizator, Dan Manolache

Mrmorosch Blank, istoria unei bănci. Invitați, dr. Brândușa Costache, șefa serviciului arhivă, bibliotecă și diseminare publicații al BNR și dr. Nadia Manea, expert principal, BNR
Ascultă live

Ascultă live

03:30 - 04:30
Texte și pretexte (Reluare)
Ascultă live Radio România Cultural
00:05 - 04:53
RADIO NOCTURNA
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
04:00 - 05:00
Français 4
Ascultă live Radio România Internaţional 1
04:00 - 06:00
Stagiunea Muzicală Radio (înregistrare RRM de vineri seara)
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
04:00 - 06:00
De Voie Bună 1
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
Acum live
Radio România Braşov FM
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța Folclor
Ascultă live Radio România Constanța Folclor
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
00:03 - 06:00
TAXI MUZICAL
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
03:00 - 04:30
Teatru radiofonic
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru