Idei în nocturnă. Pagini de Istorie: Gala Corneliu Coposu – ediția a VIII-a – Timișoara

S-au împlinit pe 11 noiembrie trei decenii de când Seniorul Corneliu Coposu a rămas doar în amintirea noastră. A rezistat 17 ani și jumătate în temnițele comuniste. I-au dat putere credința, iubirea de țară, respectul pentru valorile în care a fost educat într-o familie de patrioți.

A înfruntat apoi anii tulburi ai României care abia ieșită din comunism îți căuta drumul. A fost, o spunem astăzi un învingător. Asemenea ilustrului său mentor Iuliu Maniu, a arătat că politica și morala nu sunt incompatibile. Astăzi, pentru mulți dintre noi, Corneliu Coposu este un model, numele său este evocat cu respect, vorbele sale sunt deseori citate, ținuta sa morală este dătătoare de speranță într-o lume în care pare că deosebim cu greu grâul de neghină. Cum să-l înfățișăm pe Corneliu Coposu cât mai adevărat, cum să-l înțelegem, cum să ne explicăm bunătatea și intransigența, toleranța si fermitatea, trăsături de caracter care îi definesc personalitatea ? Credem că un răspus putem găsi în înțelesul superbelor versuri ale „Rugii ” sale.

„Cerne Doamne liniştea uitării

peste nesfârşita suferinţă

seamănă întinderi de credinţă

şi sporeşte roua îndurării

răsădeşte Doamne dragostea şi crinul

în ogorul năpădit de ură

şi aşterne peste munţi de zgură

liniştea, iertarea şi seninul.”

Vom evoca în prima parte a emisiunii emoționanta desfășurare a celei de a X-a ediții a Galei „Corneliu Coposu”. Marele om politic a fost evocat la Bobota, Bădăcin și Zalău, locuri legate de copilăria și tinerețea sa. Vom discuta apoi cu cei patru câștigători ai concursului de eseuri, ajuns la a VIII-a ediție.

În această prezentare succintă a unei emisiuni pe care vă invităm să o ascultați ne vom limita la câteva citate din eseurile câștigătoare. Ele sunt revelatoare pentru modul în care patru tineri evaluează lumea de astăzi și văd prezentul României.

Premiul 1 : Barbu-Teodor Matricală, Clasa a XI-a, Paradis Internațional College, Iași. Eseul său se intitulează „Noi și lumea în 2025 - gânduri, idealuri, speranțe ” .

Iată un citat semnificativ pentru valoarea eseului:

„Mai întâi, uitându-ne în curtea noastră, cu siguranță cea mai mare problemă cu care se confruntă România este ascensiunea naționalismului. „Îmi iubesc prea mult țara, pentru a fi naționalist.” Acest citat al lui Albert Camus ar trebui să fie motto-ul fiecărui român. Naționalismul, așa cum îl vedem azi, nu este o dovadă de iubire față de țară, ci o otravă dulce, care promite mult și lasă în urmă doar dezbinare. Și aceasta nu este o problemă numai în România, ci și în lume…

La 35 de ani de la Revoluție, după sentimente de dezamăgire, și uneori, rareori, speranță, în contextul poate celei mai greșite administrații de după 1990, românii au căutat cu disperare o alternativă. Din păcate, mulți au găsit-o în brațele extremismului. Povestea alegerilor din 2024-2025 se reduce la câteva idei simple, care au prins rădăcini în mentalitatea colectivă: • Suntem victime. Victime ale pandemiei, ale crizei economice, ale Bruxelles-ului •Există un „Ei” care ne exploatează. Fie că e vorba de corporații, fie de o elită mondială, mereu ni se spune că altcineva trage sforile. Nu e greu de înțeles de ce oamenii cred aceste lucruri. Istoria ne-a obișnuit să fim victime, iar acum, în era internetului, victimizarea se amplifică mult mai ușor și afectează întreaga societate.”

Premiul 2: Alexandru Șișeștean, an 2, master, Facultatea de Științe Politice, Universitatea ”Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca care apropus eseul cu tema „Cum va arăta lumea la sfârșitul anului 2025 ? România între Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană și Rusia”. Am selectat un citat despre politica Rusiei lui Vladimir Putin :

„Doctrina lui Vladimir Putin poate fi formulată în următorii termeni: dezinformare, destabilizare, acaparare. Că fost agent KGB, Președintele Putin are toate resorturile necesare pentru implementarea unei strategii cu fonduri reduse. Momentul oportun pentru Federația Rusă este fiecare greșeală produsă de Occident. Cu alte cuvinte, momentele de cumpănă politică europeană - criza migrației, recesiunea economică și altele – sunt exploatate la capacitate maximă. Strategia observată este că partidele extremiste ostile Bruxelless-ului își au sprijinul în Federația Rusă, ilustrând o poziționare cu două fețe, ,,să ne avem bine și cu estul, și cu vestul’’. Cu atât mai mult, cartea prosperității accelerate și a colaborării triumfale din partea unor lideri europeni – Macron și Merkel – a fost și mai ușor de manipulat. Prin urmare, Rusia nu-și dorește neapărat o confruntare militară de anvergură cu Occidentul, ci îi este mai ușor să producă un fenomen al implozilor în țările europene, astfel încât conducerea acestora să fie aservită Moscovei.”

„Premiul 3 : Sebastian Ștefan Tamaș, Clasa a XII-a, Colegiul Național Militar ”Tudor Vladimirescu”, Craiova, încearcă un răspuns la întrebarea, „Pion sau jucător? România în jocul global dintre Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană și Rusia”. Am ales un citat despre condiția geografică și politică a României :

„Poziția geopolitică a României, cândva binecuvântare, cândva povară, continuă să-i modeleze destinul. Dincolo de apartenența la NATO și Uniunea Europeană, realitatea anului 2025 impune o întrebare esențială: cât de pregătită este România să facă față presiunilor venite din Est și provocărilor interne care îi pot slăbi reziliența? Istoria sa, marcată de alianțe schimbătoare, pierderi dureroase și reveniri spectaculoase, devine un ghid indispensabil pentru înțelegerea prezentului. Pentru a anticipa direcțiile posibile ale României la sfârșitul anului 2025, este necesar să privim înapoi, în trecut. Poziția geopolitică a țării a determinat, de-a lungul ultimului secol, orientările și alianțele sale externe. Încadrată între mari puteri, România a fost adesea constrânsă să aleagă între forțe divergente, iar uneori chiar obligată să se alinieze intereselor altora. La sfârșitul Primului Război Mondial, România Mare s-a născut dintr-un ideal național, dar și din conjuncturi favorabile ale echilibrului de putere europeană. De atunci și până astăzi, traseul politicii externe românești poate fi citit ca o succesiune de alegeri voluntare, constrângeri impuse și lupte pentru apartenența la alianțele care „promiteau” securitate și dezvoltare. Renumita scriitoare Ana Blandiana surprinde această tensiune istorică și morală a poziției României: „Suntem așezați pe o linie pe care harta Europei a fost îndoită de multe ori și este mereu amenințată să se rupă. Datoria noastră este nu doar să facem tot ce putem pentru ca acest lucru să nu se întâmple, ci și să ne încăpățânăm să rămânem mereu pe partea dinspre Occident a eventualei rupturi...”

Mențiune : Cristina-Maria Mareș, an 1, master, Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea ”Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Eseul său are titlul, „România și marile puteri în transformare. Perspectivele sfârșitului de an 2025”. Care ar putea fi un răspuns al României la provocările cu care ne confruntăm ? Iată opinia invitatei noastre :

„În contextul amplificării luptei informaționale în care Rusia încearcă să forțeze o destabilizare a regiunii Mării Negre, ne așteptăm ca România să își propună și să dezvolte aplicat o strategie coerentă de reziliență și de adaptare a unor instrumente de lucru cu care să poată opera în această bătălie în fața dezinformării, cu atât mai mult cu cât România se află la linia de contact dintre realitate și propagandă. Și în acest caz, pentru România, cooperarea cu partenerii europeni și Nord-Atlantici nu trebuie să fie exclusă, concentrându-se împreună pe consolidarea capacității de detectare, contracarare, prevenire și înțelegere a unor diferențe între termeni care de atâtea ori sunt atât de folosiți, dar fără a fi cu adevărat înțeleși. Doar printr-o abordare integrată, cu elemente din toate domeniile cheie, România poate deveni un actor regional cu capacitate de reziliență, consolidând atât propria securitate, dar în același timp și pe cea europeană. De asemenea, România își va consolida și mai mult relația cu Republica Moldova, sprijinind parcursul european al acesteia în diferite domenii. Consolidarea relației, este adevărat, are și o dimensiune strategică: prin apropierea Chișinăului de spațiul occidental, România contribuie la arhitectura de securitate europeană prin întărirea flancului estic, în detrimentul Rusiei. …Ne putem aștepta la un scenariu comparabil cu cele două Germanii, dar și provocările sunt pe măsură, integrarea economică a celor din est fiind destul de costisitoare. Fără îndoială, UE și România vor juca un rol important în această perspectivă.”

O emisiune în care vom omagia un model de om politic și de Om și ne vom bcura să constatăm că viitorul României este pe mâini bune. Vă invităm așadar să fiți alături de noi !