Istoria ne ajunge din urmă. Ce ne învață, concret? Invitat, dl. Dorin Matei, redactorul șef al revistei Magazin Istoric

Vă invităm ca în această seară să ascultați într-o emisiune pe care o dedicăm, ca de fiecare dată la început de an, Magazinului Istoric, o discuție despre importanța cunoașterii trecutului în lumea în care trăim.

Dacă am încerca să definim lumea noastră am putea spune că trăim într-o dublă paradigmă, într-un moment al unei duble accelerări a istoriei, ilustrată deopotrivă printr-o creștere a densității evenimentelor și prin repetarea inconștientă a tiparelor trecutului.

Este suficient să o privim mai atent pentru a constata că ea este marcată de prăbușiri de regim, războaie succesive, crize economice suprapuse, mutații tehnologice neasimilate, o redefinire a ordinii mondiale cu care am fost obișnuiți. Constatăm de asemenea, dacă vom continua să o „diagnosticăm”, că revin structuri, confruntări, dileme, problematici vechi sub forme noi pe care le trăim...ca noutate.

„Istoria se repetă”, am putea spune dacă vom căuta doar paralele evenimențiale. Dacă vom depăși această primă abordare vom constata însă că nu faptele se repetă, deși găsim reale similitudini, ci modul în care le am și le tratăm. Mă refer la tipare de justificare, limbajul moral de drapare a agresiunii, retorica salvării prin forță, mitologia decăderii și renașterii. Asistăm astfel la o „accelerare” a istoriei, la o formă periculoasă de întoarcere a trecutului. Într-o exprimare metaforică putem spune că, printr-o repetiție inconștientă, trăim poate prea repede prezentul pentru a ne da seama că omenirea a mai fost aici.

Nu ne dăm seama că de fapt nu agresiunile, nu armele care le definesc se repetă ci frazele dinaintea armelor. Conștientizarea acestei constatări ne-ar putea, credem, duce la înțelegerea și soluționarea impasului pe care se pare că îl trăim, să depășim fatalismul, senzația că adevărul este dincolo de noi, dincolo de puterea noastră de a-l atinge.

Una dintre cele mai mari personalități ale antichității, Marcus Tullius Cicero, spunea că „Historia magistra vitae (est)”, sugerând că ea, istoria ar trebui să ne învețe nu doar să ne cunoaștem trecutul ci să și evităm greșelile lui. Mai aproape de zilele noastre marele istoric francez Étienne Gilson afirma că „istoria este singurul laborator existent în care putem testa consecințele ideilor și rațiunii.”.

Pentru a învăța din istorie este însă, firește, necesar să o cunoaștem. Un mod extrem de accesibil de a ne apropia de trecut este lectura unei reviste pe care o prețuim din aprilie1967 și mă refer desigur la Magazin Istoric, o revistă pe care o avem și astăzi la îndemână, fie în formatul clasic, fie în cel electronic.

Discutînd conținutul câtorva dintre articolele apărute în 2025, vom încerca să descifrăm mesajele pe care trecutul ni-l oferă și să medităm asupra modului în care ele ne pot ajuta nu doar să înțelegem ci să corectăm derapajele lumii noastre.

Realizator, Dan Manolache

Imaginile postate ne-au fost puse cu amabilitate la dispoziție de redacția revistei Magazin Istoric.