Realizator, Dan Manolache

Sunt foarte multe motivele pentru care ne place istoria. Mă grăbesc să vă spun că nu despre ele vom discuta în emisiunea din această seară ci despre atractivitatea ei care ține în primul rănd de talentul și personalitatea istoricului, de modul în care ea, istoria, trece din pagini de carte, din imagini sau din evocări pe unde, direct în conștiința noastră.

Ne dorim cu toții, mai ales care nu suntem profesioniști în cercetarea trecutului, ca istoria să ne fie prezentată…pe înțelesul nostru. Adică, atractiv, captivant dar și cât mai aproape de adevăr. Poate de aceea eu și mulți alți pasionați de descifrarea veacurilor trecute am primit cu entuziasm și surprindere apariția, în aprilie 1967, primului număr al revistei Magazin Istoric.

Cu entuziasm și bucurie pentru că, în primul număr de exemplu, am putut citi articole diverse, toate interesante și scrise într-un stil extrem de atractiv. Au fost, între ele, stenogramele Conferinței de la Ialta, pagini din memoriile lui Constantin Argetoianu, evocări ale Războiului de Independență consemnate de participanți. Și așa cum spuneam, stilul era extrem de atractiv. Iată de pildă cum începea articolul rubricii „Enigmele istoriei” semnat de Eugen Preda și intitulat „De la Lincoln…la Kennedy” : „Când la 12 februarie s-au împlinit 158 de ani de la nașterea „marelui emancipator”, deși nu era o cifră rotundă, Washingtonul a cunoscut din nou unul dintre acele exerciții oratorice, care de mult au făcut faima peisajului american….”

Surprinderea venea chiar de la…epoca în care trăiam. Părea și asta a și fost pănă când au intervenit intervenția brutală a ideologicului mai ales în anii ’80, o fereastră către normalitate.

Vom vorbi așadar pe parcursul celor 50 de minute ale emisiunii, folosind experiența Magazinului Istoric, despre publicistica istorică, depre dificultatatea dar și frumusețea redactării unor texte care să atragă cititorii și în același timp să nu trădeze adevărul.

Trebuie să sbliniem că o astfel de scriitură este agreată deopotrivă de mari istorici dotați nu doar cu erudiție dar și cu dorința de a se face înțeleși de iubitorii de trecut. Probabil că mulți dintre noi, atunci când decidem să cumpărăm o carte sau să citim un articol sau studiu, ne orientăm, uneori decisiv, după atractivitate primelor fraze care creează , sau nu, atmosferă, care proiectează, sau nu, imagini ale vremurilor în care se petrec evenimentele, care.....

Am ales , aleatoriu, căteva cărți din bibliotecă și citez, spre edificare fraze de început.

Cornelius Ryan, Ziua cea mai lungă: „În dimineața jilavă de iunie, satul La Roche- Guyon era cufundat în liniște. Dăinuia netulburat de aproape douăzeci de secolepe un meandru leneș al Senei, cam la jumătatea drumului dintre Paris și Normandia...”

Jules Michelet, Istoria Franței: „Trăsătura comună a întrgii rase galice, susține Strabon, după spusele filozofului Posidonios, e că se mânie repede, se prăpădește după război și sare repede la bătaie; altminteri e fire deschisă și fără ascunzișuri.”

Gheorghe I. Brătianu, Marea neagră: „Marea, prin toate problemele pe care le pune spiritului și prin toate posibilitățile oferite dezvoltării materiale a popoarelor și civilizațiilor, reprezintă un cadru foarte indicat pentru a trata despre marile curente ale istoriei universale.”

Marguerite Yourcenar, Memoriile lui Hadrian: „Dragul meu Marcus. În dimineața aceasta am coborât la medicul meu Hermogenes abia reîntors la Vilă după o călătorie destul de lungă în Asia... am tușit, am respirat și mi-am ținut răsuflarea după cum cerea Hermogenes, alarmat, în ciuda stăpânirii de sine, de rapida înaintare a bolii și gata să învinovățească pe tânărul Iollas are m-a îngrijit în lipsa lui. În fața medicului e greu să rămâi Împărat și e tot atât de greu să păstrezi calitatea de om.”

Somon Sebag Montefiore, Stalin, curtea țarului roșu: „În jurul orei 7 seara, pe data de 8 noiembrie 1932, Nadia Allilueva Stalin, soția de 31 de ani, cu fața ovală și ochi căprui a secretarului general bolșevic, se îmbrăca pentru zgomotoasa petrecere anuală care sărbătorea a cincisprezecea aniversare a Revoluției. Puritană, serioasă dar fragilă, Nadia se mândrea cu „modestia sa bolșevică”, purtând cele mai posomorâte și informe rochii, înfășurată în niște șaluri simple, cu bluze cu decolteu pătrat și niciun fel de machiaj. Dar în această seară își dădea osteneala mai mult.”

Va fi, credem, o emisiune interesantă despre istorie, publicistică și o revistă mereu tânără deși va împlini în aprilie 56 de ani.

Fotogrfiile ce înfățișează jurnaliștii și istoricii ce alcătuiau prima redacție ne-au fost puse la dispoziție cu amabilitate de revista Magazin Istoric.