De ce este important studiul istoriei comunismului în școli. Invitat, dr. Mioara Anton, directoarea Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române

Se vor împlini în curând 36 de ani de la Revoluția din decembrie 1989 care a dus la căderea regimului comunist al lui Nicolae Ceaușescu și la revenirea României în rândul țărilor democratice. Imaginile filmate atunci, sau amintirile celor care am fost contemporanii acestui moment de mare importanță istorică, mărturisesc despre entuziasmul aproape general cu care a fost întâmpinat, despre speranța cvasiunanimă că România și-a regăsit după peste jumătate de secol drumul normal alături de țările lumii libere.

Timpul a trecut, amintirile au pălit, abundența de informații despre regimul comunist din România a creat confuzie prin deliberata sau neintenționata împletire de adevăruri și minciuni astfel încât, de multe ori lucrări serioase și corecte despre această perioadă au fost ignorate sau …relativizate. Sunt doar câteva dintre explicațiile rezultatului unui sondaj cu tema “Percepția populației cu privire la regimul comunist. Reperele nostalgiei” organizat de INSCOP și IICCMER în perioada iunie-iulie 2025). Iată doar câteva dintre ele:

-55,8% dintre români consideră că regimul comunist a însemnat „mai degrabă un lucru bun pentru România”.

-34,5% cred că a fost „mai degrabă un lucru rău”.

-8,4% spun că înainte de 1989 „se trăia mai bine” decât în prezent.

-80,9% afirmă că înainte de 1989 era mai puțină libertate.

-65,1% sunt de părere că înainte de 1989 era mai puțină corupție.

-66,2% consideră că Ceaușescu a fost un lider bun pentru România.

-24,1% consideră că a fost un lider rău.

-7-8% nu știu / nu pot aprecia.

În ceea ce privește sursele de informare și cunoaștere, răspunsurile sunt, de asemenea, extrem de interesante. Astfel, 34,8% se bazează pe experiența personală (au trăit acea perioadă), 14,2-14,3% spun că au informații de la părinți, bunici etc. și doar aproximativ 7% spun că școala a fost principala sursă de informare.

Pornind de la răspunsurile la întrebările sondajului, poate pentru mulți surprinzătoare, dar și de la ponderea extrem de redusă a celor care susțin că școala a fost principala lor sursă de informare privind regimul comunist, am optat pentru abordarea acestei teme în emisiunea pe care vă invităm să o urmăriți. Invitata noastră, doamna dr. Mioara Anton este o cunoscută specialistă în istorie contemporană dar și coautoarea, alături de Flori Bălănescu (coordonator, Carmen Müller și Florin-Răzvan Mihai) a unui manual pentru clasele a XII-a și a XIII-a, intitulat „Istoria comunismului din România” și apărut la Editura Corint.

Vom vorbi, așadar, despre perceperea comunismului în România de astăzi, așa cum rezultă de rezultatele sondajului menționat, despre posibile explicații, dar și despre necesitatea ca acest capitol al istoriei noastre să fie tratat distinct în educația școlară. Nu ne propunem, firește, în această scurtă prezentare a emisiunii să prezentăm detaliat conținutul său. Vom spune doar că lectura celor 13 capitole oferă o perspectivă completă asupra comunismului în general și, desigur, asupra comunismului românesc. Iată pentru edificare doar câteva titluri: Dinamica regimului comunist; România în relațiile internaționale postbelice; Represiunea politică; Forme de opoziție și contestare; Economia; Societatea; Educația și sportul; Politici în domeniul sănătății. Demografia; Politici culturale; Revoluția din decembrie 1989; Memoria regimului comunist. Este în opinia noastră un manual echilibrat, cu un conținut excelent documentat științific și redactat într-un stil accesibil. Atractivitatea, dar și valoarea sa, sunt sporite de fotografii revelatoare, biografii reprezentative, inserarea evocării unor evenimente care dau culoare tabloului general, invitații la reflexie prin formularea unor întrebări care stimulează gândirea critică.

Vă invităm să fiți alături de noi la o discuție nu doar despre lumea de ieri ci, mai ales, despre cea în care trăim.