Idei în nocturnă- Pagini de Istorie: Timpul prezent al Istoriei. Invitat, prof. Sorin Antohi

marți 4 aprilie 2023, ora 21.10

Realizator, Dan Manolache

Este greu de spus de ce ne place istoria. Cu siguranță, fiecare iubitor al trecutului are propriile răspunsuri. Poate ne place povestea, poate suntem atrași de viața celor care ne-au precedat și dorim să o înțelegem, este posibil să căutăm în trecut răspunsuri la întrebările zilei de astăzi...În acest din urmă caz istoria ne poate ajuta căci, așa cum spunea filozoful și istoricul francez Etienne Gilson, ea, istoria, „este singurul laborator pe care îl avem pentru a testa consecințele gândurilor.”

Vom încerca, pe parcursul emisiunii din această seară să descriem și să înțelegem prezentul și de asemenea să descifrăm provocările viitorului. Un prezent dominat de un război care ne-a luat pe mulți prin surprindere, un prezent în care pare că ordinea mondială ce a urmat celor mai mari conflagrații mondiale pare a fi devenit fragilă. Cum altfel să înțelegem, de pildă, cuvintele, căutat profetice, rostite de liderul chinez Xi Jinping la finalul recentei vizite efectuate la Moscova: „Ai grijă prieten drag. Urmează o schimbare care nu s-a întâmplat în 100 de ani.” Să fie doar un avertisment adresat lui Vladimir Vladimirovici Putin sau este o generală punere în gardă a lumii cu privire la evenimente care ar putea să o surprindă.

Evenimentele se succed parcă mai repede, îngrijorările sunt multe, comentariile de asemenea. Cu ajutorul colegilor de la Agenția de presă RADOR, vom cita câteva dintre cele apărute de curând în presa străină.

„Adoptarea de către Rusia a unei noi strategii de politică externă „validează ruptura adâncă ce există între Moscova şi ţările occidentale de la lansarea ofensivei ruse contra Ucrainei”, constată La Libre Belgique, subliniind că ”acest conflict a produs o criză diplomatică de o gravitate care aminteşte de epoca Războiului Rece”. „Vremea colaborării dintre Federaţia Rusă și Occident s-a încheiat ireversibil”, titrează Nezavisimaia Gazeta, rezumând noua concepție de politică externă aprobată vineri de președintele rus Vladimir Putin, care denunță un ”război hibrid de tip nou”, declanșat de SUA și aliații lor împotriva Rusiei definită ”ca un bastion al lumii ruse și ca o țară cu o civilizație originală, care susține echilibrul global”. Astfel, noua concepție ”introduce teza privind folosirea forțelor armate pentru respingerea sau preîntâmpinarea unui atac armat asupra Rusiei și a aliaților săi”, iar ”pașii antirusești făcuți de statele neprietenoase vor fi urmați de un răspuns dur”, mai scrie Nezavisimaia Gazeta. Potrivit The Moscow Times, documentul de 42 de pagini cere o atitudine mai agresivă față de țările occidentale, văzute ca o „amenințare existențială” pe care Moscova trebuie să o combată și evidențiază legăturile din ce în ce mai adânci ale Rusiei cu China și India, care sunt descrise drept „centre globale de putere și dezvoltare, țări suverane și prietene”. Totuși, după cum observă Jerusalem Post, Moscova pretinde că urmărește o „convieţuire pașnică” și un „echilibru de interese” cu Statele Unite,

Revista americană Foreign Policy titrează „Centrul de greutate al Europei s-a deplasat spre est”. Europa de Est are un rol mai important în privința războiului din Ucraina decât în celelalte afaceri europeni. Conform metaforei care ilustrează ideea, estul se află acum la volan, în timp ce Europa de Vest se grăbește să-și pună centura. „Viitorul relaţiilor dintre UE şi China va depinde în mare măsură de atitudinea Beijingului faţă de războiul pe care îl duce Rusia în Ucraina, a avertizat joi Ursula von der Leyen, apreciind în acelaşi timp că interesul Europei este să continue să dialogheze du gigantul asiatic”, scrie publicația belgiană Le Vif, precizând că „preşedinta Comisiei Europene urmează să meargă săptămâna viitoare la Beijing împreună cu președintele francez Emmanuel Macron”. Premierul spaniol Pedro Sánchez se află chiar acum la Beijing, completează și ziarul spaniol La Razon, comentând că „liderii europeni se înghesuie să meargă la Beijing pentru a vedea dacă statutul autoproclamat de pacificator global al Chinei e real.”

Sunt doar câteva dintre subiectele pe care le vom discuta în emisiunea din această seară. Ne vom opri și la vizita cancelarului german Olaf Scholtz la București, la situația Republicii Moldova, la tensiunile existente în Israel dar și în lumea arabă și desigur la războiul din Ucraina.

Vom face desigur appel la istorie pentru a descifra enigmele, sau aparent enigmele, prezentului.

Fotografiile postate au fost preluate de pe site-urile agențiilor de presă RADOR și Agerpres.