„Visul unei nopți polare, Belgica”. Invitat, dr. Oana Paula Popa, cercetător la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”din București

Distinși prieteni ai emisiunii Pagini de Istorie, dacă nu ați vizitat încă Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa, vă invit să o faceți negreșit iar dacă ați făcut-o deja vă invit stăruitor să reveniți.

Vă va întâmpina, ca de obicei, simpaticul și pașnicul dinozaur, deja obișnuit să pozeze admiratorilor, care privește acum spre sala unei prea frumoase expoziții temporare de fluturi exotici vii.

În emisiunea din această seară nu vom vorbi însă despre aceste minunate alcătuiri ale naturii născute parcă să înfrumusețeze lumea cu coloritul lor dar și să o impresioneze amintind că din păcate, frumusețea este efemeră. Vom vorbi despre o altă expoziție pe care o puteți vizita până pe data de 4 mai. O expoziție ale cărei personaje sunt oameni curajoși care au înfruntat necunoscutul pentru a-l cartografia, dar și pentru a ne preda o lecție despre curaj, voință, camaraderie, curiozitate științifică, calități care împodobesc caracterul omenesc. Cum altfel i-am putea defini pe participanții la expediția belgiană care, la bordul Belgicăi, au explorat pentru prima dată Antarctica. În perioada 1897–1899, acești temerari au înfruntat iarna, noaptea polară, au rămas blocați intre ghețuri, au pierdut prieteni dar s-au întors cu descrierea acestor ținuturi necălcate până la ei de picior de om. Din expediția condusă de Adrien de Gerlache a făcut parte, alături de viitoare celebrități cum sunt norvegianul Roald Amundsen sau americanul Frederick Cook și românul Emil Racoviță.

Fiecare personaj al expediției are o poveste, fiecare obiect expus are o poveste. Pe toate le cunoaște invitata emisiunii noastre și ni le va spune invitându-ne să descoperim sau să redescoperim trecutul eroic al cunoașterii. Prin amabilitatea domniei sale și desigur a muzeului „Grigore Antipa”, am postat câteva fotografii care sperăm să vă placă și să vă stârnească dorința de a ne asculta și desigur de a vizita expoziția. Să menționăm doar microscopul lui Racoviță, jurnalele sale, fotografii din perioada celor 15 luni cât a durat călătoria, diploma primită de savant la trecerea Ecuatorului, recipiente pentru probe biologice dar și registrele în care erau consemnate, costume asemenea celor purtate de membrii expediției și enumerarea poate continua.
Vom evoca desigur mai ales figura marelui savant. Era descendent al unei vechi familii boierești, menționată într-un hrisov din vremea lui Ștefan cel Mare care a dat voievozi și Moldovei și Țării Românești. L-a avut învățător pe Ion Creangă, a fost discipol al lui Grigore Cobălcescu, a studiat la Paris dreptul dar și științele. A urmat o strălucită carieră științifică. A fost un adevărat savant, explorator, speolog și biolog. Este, considerat fondatorul biospeologiei. A fost ales academician în 1920 și președinte al Academiei Române în perioada 1926-1929. De asemenea rector al Universității din Cluj. Director al Institutului de Speologie.
Va fi o emisiune despre istoria și personalitățile unor vremuri vechi vrednice de admirație și neuitare.