Cronicari digitali. Spune-mi unde sunt. Bijuterii ascunse ale Timișoarei: Sinagoga Maură, orgi fabuloase și povestea duzilor imperiali

Alături de Silvia Teodorescu și ghidați de Sorin Predescu, directorul Direcției pentru Cultură Timiș, explorăm la pas cartierul Fabric din Timișoara pentru a descoperi Sinagoga Maură, o clădire impresionantă prin bogăția elementelor arhitecturale, inclusiv detalii maure, renascentiste și bizantine. Sinagoga Maură a fost construită în locul unei sinagogi mai vechi, la sfârșitul secolului al XIX-lea, de arhitectul Lipót Baumhorn, un important constructor de lăcașuri de cult din acea perioadă, și reflectă perioada de efervescență economică și culturală a Timișoarei din acea epocă, când orașul își depășise statutul de garnizoană militară și devenise un centru al eclectismului arhitectural.

“E o construcție bogată, situată într-un cartier impresionant. Tot acest cartier este un monument. Practic, e o înșiruire de palate foarte frumoase și, sigur, bogăția locului trebuia să fie reflectată și în această nouă sinagogă.”

În interiorul Sinagogii se află o orgă construită de Leopold Wegenstein, un maestru timișorean al orgilor, renumit în Europa Centrală. Orga reprezintă un simbol al tradiției muzicale a orașului, perpetuată printr-un festival anual de muzică de orgă și concerte regulate, inclusiv la alte biserici din Timișoara.

Plecând mai departe, într-o plimbare pe Bulevardul 3 August 1919, se pot admira parcul Regina Maria, stejarii bătrâni și fronturile palatelor renovate. Traseul include Piața Traian și Biserica Millennium, o construcție neogotică impresionantă. În fața bisericii se află statuia Sfântului Ioan de Nepomuk, unul dintre patronii Timișoarei, recent restaurată și amplasată într-o piațetă liniștită.

La final, Sorin Predescu ne dezvăluie o poveste inedită: misterul duzilor din județul Timiș, plantați pentru o industrie a mătăsii care, deși nu a atins succesul scontat, a lăsat o moștenire durabilă în peisajul rural al Banatului.

“Duzii au fost plantați de-a lungul tuturor drumurilor pentru a oferi hrană viermilor de mătase. Ei au devenit protejați de lege, iar pedeapsa pentru cei care ar fi făcut un rău duzilor putea fi extrem de aspră, până la capitală. A fost o inițiativă economică într-o perioadă în care Banatul trebuia să devină o sursă de produse finite și nu doar de materie primă.”

Din 2018 comunitatea Cronicari Digitali umblă neîncetat prin toate colțurile României, descoperă oameni, locuri, obiective și povești. În rubrica Spune-mi unde sunt, din emisiunea Orașul Vorbește, prezentăm săptămânal câte o destinație de călătorie pe care te îndemnăm să o descoperi și tu, în următorul weekend sau vacanță!