Timpul prezent - Robert Lupiţu: „De Ziua Europei sărbătorim faptul că încă mai avem pace”

9 mai este Ziua Europei. Robert Schuman, unul dintre părinţii fondatori ai Uniunii Europene, ministru francez al afacerilor externe, propunea, în 9 mai 1950, o formă de organizare și cooperare prin care să se anuleze definitiv posibilitatea izbucnirii unui nou război între statele europene. Așa s-a născut Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, precursoarea Uniunii Europene.

Ce sărbătorim azi la 9 mai, în contextul complicat al vremurilor actuale? L-am întrebat pe Robert Lupițu, analist de politică internațională, redactor-șef al platformei „Calea Europeană”.

Robert Lupițu: „Sărbătorim faptul că încă mai avem pace, sărbătorim faptul că încă mai avem prosperitate şi bunăstare, sărbătorim faptul că noi, România, avem şansa istorică de a fi în interiorul acestui proiect de pace şi bunăstare, creat în urmă cu 74 de ani. Sărbătorim faptul că avem o perspectivă pentru o ţară dragă nouă, Republica Moldova, care azi, la Chişinău, a oferit o mostră de proeuropenism: peste 10 000 de oameni s-au adunat în Piaţa Marii Adunări Naţionale de la Chişinău, în prezenţa preşedintei Maia Sandu, a comisarului european pentru buget, pentru a sărbători Ziua Europei. Sunt motive de sărbătoare, dar să nu pierdem din vedere că este pentru al treilea an la rând când marcăm Ziua Europei pe timp de conflict la graniţele Uniunii Europene, din cauza agresiunii militare ilegale pe care Federaţia Rusă a declanşat-o împotriva Ucrainei.”

Ce a adus acest război în relația dintre diferitele ţări membre ale Uniunii Europene în domeniul apărării, cooperării și consolidării militare? Ne-a apropiat sau ne-a făcut să ne distanţăm unii de alţii?

Robert Lupițu: „Cred că ne-a trezit. Nu-mi este clar cât de mult ne-a apropiat, pentru că discuţia legată de apărarea europeană este mult mai largă. Din perspectivă conceptuală, în mod tradiţional, statele din Europa Centrală şi de Est îşi văd această securitate sub umbrela Nord-Atlantică, sub umbrela NATO, sub umbrela americană. Chiar şi Germania este în continuare favorabilă acestui echilibru. Avem, pe de altă parte, susţinători ai unei apărări europene mai puternice, cum este Franţa. Acum avem o nouă abordare de la Paris, dar şi din alte părţi, cu privire la un pilon european în cadrul NATO. Din perspectivă practică, într-adevăr a fost mult timp ofertant şi important pentru statele membre NATO din interiorul UE să cumpere armament american. (...) În ultima vreme, în ceea ce priveşte Uniunea Europeană, am asistat la un semnal de trezire foarte puternic. Toate discursurile în care apare cuvântul război sunt semnale, e-adevărat, alarmiste, dar care afişează o intenţie din ce în ce mai clară pentru a trece la acţiuni practice: o reindustrializare militară puternică în Europa şi creşterea bugetelor militare.”

9 mai 2024, ora 18.00

Realizatori: Adela Greceanu și Matei Martin

Citește și: Muzeul Național de Artă al României nu participă la Noaptea Muzeelor