Ascultă Radio România Cultural Live

Idei în nocturnă- Pagini de Istorie - Invitat, dr. Alexandru Popescu

08 August 2017, 06:00

  Idei in nocturna- Pagini de Istorie, marti 8 august 2017, Radio Romania Cultural (21.10- 22). Redactor Dan Manolache. Bucureştiul dispărut, casele demolate ale oraşului. Invitat, dr. Alexandru Popescu, autorul unei lucrari ( in curs de aparitie) pe aceasta tema.

   Va invitam la o plimbare printr-un Bucuresti…. necunoscut. Necunoscut pentru ca, in diverse perioade a istoriei sale, demolari justificate sau abuzive, i-au schimbat uneori semnificativ aspectul.

Primele acţiuni de demolare au avut loc în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu care, în 1672,  „taie” un drum care lega moşia sa de pe malul Dâmboviţei cu cea de la Mogoşoaia, care va deveni Calea Mogoşoaiei şi, ulterior, Calea Victoriei. Atunci când a deschis  această arteră, domnitorul nu a ţinut cont de proprietăţile existente pe traseul ei, cele ale boierilor Bălăceni şi Cantacuzini fiind  „puse la pământ”, ceea ce a stârnit proteste. Această acţiune poate fi considerată primul proiect de planificare urbanistică a Bucureştilor.

                Şi deschiderea bulevardului care va purta numele primarului Capitalei, Pache Protopopescu, iniţiată de acesta a necesitat desfăşurarea unor demolări, artera fiind finalizată în 1890. Pentru construirea noului bulevard, primarul a  dispus demolarea mai multor clădiri, acţiune ce a atras după sine proteste. Începând din strada Colţei, astăzi bulevardul  I.C.Brătianu, au dispărut o serie de construcţii oficiale şi civile, între care localul Eforiei Spitalelor Civile, casa doctorului Butati, pensionatul Central de Fete, casa Dobrescu unde se afla un  laborator de chimie, casa Ştefan Ioanid, casa Biscaborn unde se afla o ligă francmasonică, casa colonelului Carp, precum  biserica Caimatei, hotelul Atena, precum şi multe străzi insalubre.

                Aceste demolări şi, mai ales, pavarea noii artere şi a altor străzi controversată, a avut ca efect colateral acuzarea primarului de corupţie,  căci, aşa cum vor afirma unele ziare în perioada interbelică, primarul Pache Protopopescu ar fi atribuit acest proiect unor apropiaţi ai săi.

                Chiar şi Ion Luca Caragiale a ţinut să menţioneze demolările ordonate de primar pentru construirea bulevardului. Într-unul dintre Momente, „Articolul 214”, un personaj se recomandă „Tarsiţa Popeasca, văduva lu’ priotul Sava de la Caimata, care a dărămat-o Pache, când a făcut bulivardu ăl nou”

          Un alt „val” de demolări a avut loc în 1870, când s-a ridicat clădirea noii Academii, fiind planificată deschiderea aici a unui bulevard. Cu această ocazie au dispărut casele Greceanu (fostă cîndva Cantacuzino), Constantin Suţu şi altele.

Zona cuprinsa intre Podul Mogoşoaiei si Calea Victoriei, este zona care a suferit cele mai multe restructurări încadrate efervescenţei urbanistice care caracterizează istoria arhitecturii Bucureştilor în perioada de sfârşit a secolului XIX şi începutul celui următor. O serie din clădirile demolate în acest interval au aparţinut unor personalităţi ale vremii, boieri, oameni politici şi cărturari.

Mentionam si cateva case dispararute alflate odinioara in perimetrul delimitat de  Calea Moşilor si Şoseaua Kiseleff

        Palatul  Grigorie Sturdza (1821 -1901), prinţ, fiu al domnitorului Mihail Sturdza (1834-1849). Piaţa  Victoriei  (1897-1901 demolat 1946) . Planurile au fost realizate de arhitectul german Julius Reinicke în stil eclectic. A  devenit sediul Ministerului de Externe. Palatul a fost demolat în 1946 datorită deteriorării din perioada războiului. În vecinătatea sa era construit deja din 1937 Palatul Victoria, viitorul sediu al Ministerului de Externe.

           Casa Tudor Hagi Tudorache, unul din cei mai importanţi comercianţi din Ţara Românească în prima jumătate a secolului al XIX-lea Str. Vasile Lascăr, la intersecţia cu Str. Italiană (1860). Deşi construcţia solidă putea adăposti sediile unor instituţii, în timpul regimului comunist, s-a luat hotărârea arbitrară a demolării sale.

          Casa Titu Liviu Maiorescu  Str. Arthur Verona nr. 1 (circa 1870)  Această casă a devenit celebră, un adevărat focar cultural dar şi politic Aici s-au desfăşurat lucrările Societăţii „Junimea" după mutarea sa de la Iaşi la Bucureşti. Între alte momente memorabile care au avut loc aici se numără şi data de 24 aprilie 1882, când Mihai Eminescu a citit poemul său „Luceafărul”, Tot în această casă aveau loc întruniri în care se discutau problemele politice ale partidului şi guvernului conduse de Maiorescu şi, în general, imobilul era frecventat de unele din cele mai importante personalităţi ale ţării. Dar nu numai din aceste motive casa lui Titu Maiorescu şi-a câştigat renumele, ci şi prin calităţile sale arhitecturale, cu elemente stilistice de inspiraţie greco-romană, profilul său stilistic aparţinând formelor academismului de şcoală franceză. Releveul realizat în 1948 de studenţii Facultăţii de Arhitectură arată că acesteia a i se redusese semnificativ înălţimea, golurile fuseseră astupate, astfel încât cu greu se putea recompune silueta iniţială. În cele din urmă casa lui Titu Maiorescu a fost demolată, cu ea dispărând unul din monumentele culturale şi arhitectonice ale Bucureştilor

          Instaurarea regimului communist a adus si o noua conceptie, ideologizata, despre Bucuresti. Se trece rapid  de la „casele de cartier” la „blocurile comuniste”

Încă în primii ani ai regimului comunist au avut acţiuni de demolare, unele justificate, căci cu această ocazie au dispărut locuinţe insalubre, cum este cazul „gropii Floreasca”.

Altele s-a desfăşurat în vederea obţinerii de spaţiu în vederea edificării unor „construcţii noi”, cum au fost acelea dinspre capătul străzii Ştirbei Vodă, unde a fost ridicată aşa-numita „Sală a palatului”.

                Dar cea mai amplă acţiune de demolare a avut loc în zonele în care se vor ridica noile cartiere ale Bucureştilor, în perioada 1960-1980. Construcţiile existente în aceste zone, aşa-numitele „case de cartier”, de cele mai multe ori cu curte şi grădină, au fost înlocuite cu cvartalele blocurilor noi în care urmau să locuiască persoanele antrenate în procesul de industrializare al Capitalei.

      Printre primele mari cartiere de blocuri din Bucureşti este „Titan”, care a ajuns cel mai mare "ansamblu rezidenţial" din Capitală, cu circa 200.000 de locuitori.

     Cele mai masive actiuni de demolare s-au desfasurat in anii ’80,  în vederea edificării unui nou Centru civic şi a unor construcţii care corespundau „viziunii megalomanice” a lui Nicolae Ceauşescu. Ele au dus la dispariţia unor întregi cartiere, Uranus şi Izvor,  la demolarea a 10.000 de case. Numai în zona cartierului Uranus s-a prevăzut demolarea a 7000 de imobile, dar numărul lor a crescut cu încă 2000.

        Urmările acestor demolări, probabil fără precedent în secolul XX în Europa, au marcat decisiv peisajul edilitar şi arhitectural  al Bucureştilor, dar la fel de amplu a fost şi impactul psihologic şi social al lor, descris, între alţii, de istoricul Dinu Giurescu:

 „Vedeam cum se prăbuşeau acoperişurile, erau numai pereţii goi, ca nişte cranii în care nu mai exista viaţă, era moloz pretutindeni. Vedeai cum propria ta fiinţă se distruge, pentru că orice om are o familie, nişte repere, care când dispar tu rămâi ca o frunză bătută de vânt, care nu mai ştie din ce copac s-a desprins…„Este un fel de Hiroshima, asta s-a întâmplat cu zona Uranus, a fost un dezastru total, s-a ras totul”.

        Acţiuni de demolare au avut loc şi după 1989, cu această ocazie dispărând case cu o vechime apreciabilă, unele de patrimoniu, procedându-se la declasificarea  lor de pe „Lista monumentelor istorice, cu avize semnate  de directori al Direcţiei de Cultură a municipiului şi  al unor miniştrii ai culturii. De cele mai multe ori, în locul lor au fost construite blocuri şi deschise parcaje.

   Va invitam asadar sa facem o plimbare intr-un Bucuresti care desi disparut raspandeste inca farmec si nostalgie.

A opta întâlnire din seria LA LIBER – discuții despre chestii despre care nu discutăm, cu Alex Tocilescu la Teatrul Masca: „Critică și autocritică: nimeni nu-i bun la ceea ce face”
Istorie-filozofie-psihologie 16 Mai 2024, 13:25

A opta întâlnire din seria LA LIBER – discuții despre chestii despre care nu discutăm, cu Alex Tocilescu la Teatrul Masca: „Critică și autocritică: nimeni nu-i bun la ceea ce face”

Joi, 23 mai, de la ora 19.00, va avea loc la sediul Teatrului Masca (Bd. Uverturii, nr. 14) cea de-a opta...

A opta întâlnire din seria LA LIBER – discuții despre chestii despre care nu discutăm, cu Alex Tocilescu la Teatrul Masca: „Critică și autocritică: nimeni nu-i bun la ceea ce face”
„Efectele ideologice ale comunismului asupra urbanismului din capitală și cum se reflectă azi” - luni, 13 mai, ora 19:30
Istorie-filozofie-psihologie 12 Mai 2024, 04:10

„Efectele ideologice ale comunismului asupra urbanismului din capitală și cum se reflectă azi” - luni, 13 mai, ora 19:30

Muzeul Ororilor Comunismului în România și Muzeul Comunismului din București  invită publicul la...

„Efectele ideologice ale comunismului asupra urbanismului din capitală și cum se reflectă azi” - luni, 13 mai, ora 19:30
Albumul de fotografie "Regele nu moare", disponibil din 10 mai
Istorie-filozofie-psihologie 08 Mai 2024, 06:32

Albumul de fotografie "Regele nu moare", disponibil din 10 mai

Volumul reunește peste 300 de instantanee realizate de Florin Ghioca, fotograful oficial al TNB.

Albumul de fotografie "Regele nu moare", disponibil din 10 mai
Conferința „Holocaustul din Transilvania de Nord – 80 de ani de la ghetoizarea și deportarea evreilor” la ICR Tel Aviv
Istorie-filozofie-psihologie 08 Mai 2024, 05:32

Conferința „Holocaustul din Transilvania de Nord – 80 de ani de la ghetoizarea și deportarea evreilor” la ICR Tel Aviv

Institutul Cultural Român de la Tel Aviv, în colaborare cu Ambasada României în Statul Israel,...

Conferința „Holocaustul din Transilvania de Nord – 80 de ani de la ghetoizarea și deportarea evreilor” la ICR Tel Aviv
Măriuca Mihăilescu: "Fie că ești într-un oraș mare fie într-un sat izolat, tu poți sa înveți de la un profesor bun și să înțelegi cum să parcurgi un examen"
Istorie-filozofie-psihologie 24 Aprilie 2024, 13:48

Măriuca Mihăilescu: "Fie că ești într-un oraș mare fie într-un sat izolat, tu poți sa înveți de la un profesor bun și să înțelegi cum să parcurgi un examen"

Elevii care doresc să se pregătească pentru examenul de bacalaureat la istorie au un nou instrument de pregătire....

Măriuca Mihăilescu: "Fie că ești într-un oraș mare fie într-un sat izolat, tu poți sa înveți de la un profesor bun și să înțelegi cum să parcurgi un examen"
Palatul Suțu găzduiește lansarea volumului „Povești din muzee. Carte de colorat în benzi desenate”
Istorie-filozofie-psihologie 03 Aprilie 2024, 08:36

Palatul Suțu găzduiește lansarea volumului „Povești din muzee. Carte de colorat în benzi desenate”

Muzeul Municipiului București invită publicul interesat să participe la evenimentul prilejuit de lansarea noii publicații...

Palatul Suțu găzduiește lansarea volumului „Povești din muzee. Carte de colorat în benzi desenate”
Conferință aniversară - 10 ani de Conferințe de joi la Palatul Suțu
Istorie-filozofie-psihologie 01 Aprilie 2024, 13:19

Conferință aniversară - 10 ani de Conferințe de joi la Palatul Suțu

Muzeul Municipiului București invită publicul la aniversarea a zece ani de când la Palatul Suțu se organizează...

Conferință aniversară - 10 ani de Conferințe de joi la Palatul Suțu
Expoziție de fotografie subacvatică, la Muzeul Antipa
Istorie-filozofie-psihologie 18 Martie 2024, 13:47

Expoziție de fotografie subacvatică, la Muzeul Antipa

Expoziția va fi deschisă vineri, 22 martie.

Expoziție de fotografie subacvatică, la Muzeul Antipa
Ascultă live

Ascultă live

16:30 - 17:00
Vocea umană
Ascultă live Radio România Cultural
15:05 - 18:00
Obiectiv, România
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
16:00 - 16:56
Đóńńęŕ˙ ďĺđĺäŕ÷ŕ 1
Ascultă live Radio România Internaţional 1
Acum live
Radio România Internaţional 2
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
Acum live
Radio România Antena Satelor
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
15:05 - 19:00
Sens unic
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța AM
Ascultă live Radio România Constanța AM
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
Acum live
Radio România Timișoara FM
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru