Adrian Iorgulescu despre eliminarea taxei Radio TV

Compozitorul ADRIAN IORGULESCU, preşedintele Uniunii Compozitotorilor şi Muzicologilor din România

Interviu realizat de Sorina Goia, 21 oct 2016 

S.G: Adrian Iorgulescu,  în calitate de Preşedinte al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, cum comentaţi  această iniţiativă de eliminare a taxei Radio-TV?

A.I: În preajma alegerilor, desigur că asemenea tentative trebuie privite cu scepticism, fiindcă sunt toate colorate de un anumit populism. Şi asta o spun din perspectiva unei persoane care (cel puţin douăzeci şi ceva de ani) a făcut politică activă. În ceea ce priveşte momentul, e clar că el are o conotaţie electorală şi urmăreşte o ţintă electorală, respectiv să bucure pe cei care, probabil, vor avea de „ne-plătit” taxa pentru radio şi televiziune.

Dincolo de lucrurile astea (care pot fi văzute bine de către masa de ascultători şi de persoane care sunt interesate de ce se transmite pe posturile publice) rămâne, din punctul meu de vedere, o dublă întrebare:

Prima se referă la faptul dacă Guvernul se va angaja să acopere în întregime costurile pe care până acum le producea cetăţeanul abonat.

Al doilea, dacă se întâmplă aşa:  în ce măsură guvernul sau guvernele care urmează vor induce sau nu presiuni pe societăţile de radio şi televiziune publice, întrucât, cum se spune pe la mahalalele Bucureştiului, şi nu numai (o zicere, să-i spunem aşa, lăutărească), „ăla care dă banul dictează muzica”. Prin urmare, este posibil ca diferite guverne care se vor succeda la Palatul Victoria să pună presiune politică pe aceste două societăţi publice.

În fine, mai rămâne un al doilea palier care ridică semne de întrebare: în ce măsură corpurile redacţionale (editoriale) îşi vor putea menţine o necesară şi dorită imparţialitate, pe care cred că ar trebui să o aibă. Ştiu, se va spune că cel puţin din punct de vedere politic nu au avut-o  niciodată;  dar nu este chiar aşa, şi oricum, alte obligaţii sunt din partea celor care lucrează şi editează în aceste instituţii atunci când ştiu că publicul lor, beneficiarul lor şi susţinătorul lor material este cetăţeanul;  şi alta, evident, când e vorba despre un guvern.

S.G: Maestre Adrian Iorgulescu, cum comentaţi faptul că Radio România, încă de la înfiinţarea sa de la 1928, practic a avut ca plătitor ascultătorul român (publicul român) neîntrerupt?

A.I: Tocmai, aici ne întoarcem la obârşii, la izvor (cum zice Blaga). Pentru că, în mod real, aşa au gândit-o iniţiatorii: ca publicul, mă rog, cei care sunt cetăţenii abonaţi să fie cei care hotărăsc (într-un fel) şi au presiunea morală -  şi nu numai - asupra celor pe care cele două posturi le transmit marelui public. Cred că aşa s-a gândit: cel care dă independenţa acestor instituţii este banul cetăţeanului şi nu banul Guvernului.

S.G: Care este, din punctul dumneavoastră de vedere, rolul cultural şi social pe care îl are Radio România în existenţa sa de 88 de ani ?

A.I: Este imens, la scara istoriei.  Şi mi se pare la fel de important să ne gândim şi cum se va construi acesta în viitor. Mi-ar plăcea (şi asta o spun în calitate de compozitor român) ca ponderea culturii naţionale, a culturii româneşti să fie tot mai mare, iar concetăţenii noştri să aibă acces nelimitat la produsele culturii româneşti. Şi cred, dacă posturile de radio să le spunem private au alte obligaţii, cu siguranţă alte atribuţii, în zona aceasta a radioului public, cerinţele mai sus evocate de mine mi se par extraordinar de importante. Tot ceea ce înseamnă valoare culturală autohtonă cred că trebuie să fie difuzată cu precădere de radioul public.