Curs de limba italiană – LA BEFANA
6 January 2017
Programul MEDIA, de 25 de ani în sprijinul cineaştilor
6 January 2017

DOCUMENTAR: 110 ani de la nașterea academicianului Ion I. Agârbiceanu

Institutul de Fizică Atomică (IFA) de pe platforma Măgurele, sub egida căruia s-a realizat, în 1962, primul laser cu gaz (heliu-neon) din România, lucrările fiind conduse de fizicianul Ion I. Agârbiceanu.(12 nov. 1974) Credit foto: Mihai Alexe

Ion I. Agârbiceanu, fizician și inginer, conducătorul lucrărilor care au dus la realizarea primului laser cu gaz (heliu-neon) din România, s-a născut la 6 ianuarie 1907, la Bucium-Șasa, județul Alba, fiind fiul prozatorului Ion Agârbiceanu.

A făcut studiile liceale la Cluj, apoi studii universitare la Institutul Electrotehnic din București (1925-1929) precum și la Facultatea de Științe din Paris unde, în 1934, și-a luat doctoratul cu lucrarea ”Recherche sur le spectre de fluorescence et d’absorption des vapeurs de Iodine”, conform Dicționarului ”Membrii Academiei Române” (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, București, 2003).

Din 1935 lucrează câțiva ani în industrie, în România și la Londra, iar în 1941 devine asistent la Universitatea din București, apoi șef de lucrări la Catedra de Fizică Generală (1943), profesor (1948) și șef de catedră la Institutul de Petrol și Gaze. Este transferat, în 1951, la Facultatea de Fizică din București, devenind ulterior șef al Catedrei de Fizică din cadrul Institutului Politehnic din București (1955-1971). S-a specializat în fizică atomică — spectroscopie.


Institutul de Fizică Atomică (IFA) de pe platforma Măgurele.(30 nov. 1978)
Credit foto: Virgil Pavel

Începând din 1956, la Institutul de Fizică Atomică din București s-a organizat un laborator de ”metode optice în fizica nucleară”, în care, în 1962, sub conducerea lui Ion I. Agârbiceanu, s-a realizat cel dintâi laser cu gaz (heliu-neon) din România, cu radiație infraroșie. Rezultatele obținute au fost prezentate și în volumul ”Contributions á l’étude des lasers aux gas”, apărut în anul 1963. În 1969 laboratorul devine Secția de Radiații și Plasmă, profilându-se pe probleme de fizică și tehnică a laserilor și pe studiul plasmei de mare energie.

Ion I. Agârbiceanu a realizat însemnate studii și în problema luminii polarizate (”Polarizarea parțială a luminii prin emisie”, 1951; ”Polarizarea fluorescenței”, 1951; ”Lumina polarizată”, 1956). A prezentat în peste 100 de lucrări științifice, publicate în reviste de specialitate din țară și din străinătate, rezultatele cercetărilor sale în spectroscopie moleculară și fluorescență, polarizarea luminii, elipsometrie, structuri hiperfine, metode optice în fizica nucleară, spectroscopia hertziană, studiul laserilor și aplicațiile lor etc.

Institutul de Fizică Atomică (IFA) de pe platforma Măgurele — laseri. (21 mai 1984)
Credit foto: Mircea Hudek

Ales membru corespondent al Academiei Române la 21 martie 1963, Ion I. Agârbiceanu a fost, de asemenea, reprezentant al României în Uniunea Internațională de Fizică Pură și Aplicată, în Grupul European de Spectroscopie Atomică, precum și vicepreședinte al Comitetului Român de Fizică, afiliat Societății Europene de Fizică.

A încetat din viață la 9 martie 1971, la Cluj.

Romfilatelia a dedicat emisiunea de mărci poștale “Dincolo de frontierele cunoașterii, Laser Valley — Land of Lights”, lansată în octombrie 2016, proiectului științific de anvergură internațională ELI-NP precum și fizicienilor de renume mondial Horia Hulubei și Ion I. Agârbiceanu.

Sursa: AGERPRES