Idei în nocturnă. Pagini de Istorie: Comorile Peleșului

Realizator, Dan Manolache

Am sărbătorit cu câteva zile în urmă, pe 18 mai, „Ziua internațională a muzeelor”. Se vor împlini pe 24 mai 120 de ani de la inaugurarea Castelului Pelişor.

Iată două dintre motivele pentru care am ales ca în această seară să vă invităm să vizitați unul dintre cele mai frumoase, bogate și îndrăgite complexe muzeale ale României, Peleșul. Al treilea motiv este acela că, de curând, la Editura Magic Print a apărut o monumentală lucrare, albumul intitulat „Comorile Peleșului”, rezultatul muncii unui colectiv de cercetători ai Muzeului Național Peleș.

Nu vom ne vom opri în această succintă prezentare a emisiunii la istoria celor două minunate palate regale. Vom spune doar despre Pelișor, obiectul aniversării din aceste zile, că această reşedinţă princiară şi regală; a fost construită între anii 1899-1902, din dorinţa regelui Carol I, ca reşedinţă a principilor moştenitori, Ferdinand şi Maria, de către arhitectul ceh Karel Liman. În Actul inaugural al castelului, pictat de regină pe pergament se consemnează: „Noi, Carol I, rege al României, clădit-am această casă alăturea de falnicul castel Peleş pentru iubiţii noştri nepoţi. Sfinţită de biserică spre a aduce binecuvântarea cerului, noi, Ferdinand, principe al României cu Maria, principesă, primit-am această nouă clădire, cu inima recunoscătoare şi plină de dragoste. Intrat-am cu ai noştri copii, Carol, Elisabeta şi Maria, în anul mântuirii 1903, iar al domniei regelui Carol al 37-lea, în ziua de 24 maiu. Dat-i-am nume, Pelişor”.

Pe parcursul celor cinci zeci de minute ale emisiunii vom mai contura câteva repere ale istoriei existenței celor două palate însă vom stărui mai ales asupra adevăratelor comori pe care le putem admira dacă vizităm muzeele sau dacă răsfoim cele 740 de pagini ale lucrării menționate. În prefața ei doamna acad. Georgeta Filitti ne dă o imagine plastică a pasiunii de colecționar a regelui Carol I, ctitorul palatelor și cel căruia i se datorează cea mai mare parte a colecțiilor de artă ce pot fi și astăzi admirate și a valorii lor excepționale. „Regele Carol I n-a fost o clipă amator. Venea dintr-un mediu de mare elevație culturală, vizitase zeci de castele, mai ales în spațiul german, audiase cursuri universitare de artă, călătorise în lumea continentală dar și în Africa de Nord și Orientul Apropiat...Refuzând obstinat să aibă „timp liber”, odată îndatoririle oficiale îndeplinite, regele Carol I s-a aplecat asupra FRUMOSULUI, în expresia lui desăvârșită, adică acele zeci de mii de obiecte care îl situează printre colecționarii de frunte din La Belle Epoque. 214 tablouri, 2600 piese de mobilier, 4000 de arme, 5000 de piese de ceramică, 4000 de materiale textile, apoi vitralii, argintărie, sculptură (în special statuară), ordine, medalii- majoritatea găzduite astăzi de Muzeul Național Peleș- ilustrează pasiunea de colecționar luminat a Suveranului. Le-a achiziționat cu sfat de la specialiști, de la licitații, din Expoziții universale ori din colecții reputate... A mai făcut un lucru memorabil monarhul român: le-a catalogat, a declarat o parte din ele „proprietate a Coroanei”, prin urmare nu personale, ci ale Statului român și- de timpuriu- le-a făcut accesibile privirii marelui public.”

Râmânând pe tărâmul istoriei vom evidenția și cele două perioade parcurse de comorile palatelor după plecarea Regelui Mihai. Ne referim la perioadele 1948- 1953, cea a cedărilor de patrimoniu și la aceea cuprinsă între 1953 și 1975 când s-a produs reconstituirea lui parțială.

Vom parcurge apoi cele 18 colecții pe care le putem admira dacă vizităm castelele Peleș și Pelișor. Cartea „Comorile Peleșului” ne este aici un adevărat ghid care ne ajută să apreciem la justa lor valoare sute, mii de exponate.

Vom evidenția pe parcursul emisiunii câteva dintre obiectele de artă în fața cărora ar trebui să ne oprim cu deosebire. Între ele o minunată casetă de bijuterii produsă în 176 de celebra manufactură Sevres, picturile lui Gustav Klimt sau ale fratelui său Ernst, piesele de mobilier pictate de însăși regina Maria, admiratoarea florii de crin, clavecinul produs de atelierul Ruckers din Anvers, covoare din Persia sau tapiserii produse în celebrele manufacturi de la Bruges și Aubusson. Lista recomandărilor este practic nesfârșită, imposibil de epuizat...Ea ar putea cuprinde și mantiile Încoronării, vasele Galle sau bijuteriile Feberge. Să adăugăm candelabre de Murano, o impresionantă colecție de afișe Art Nouveau, ceasuri produse de faimoase firme precum Patek Philipe, armuri și arme, ordine, medalii, monede dar și cărți, sculpturi sau vitralii.

Din fericire toate aceste încântătoare obiecte pot fi admirate, din nefericire nu vom le putea prezenta așa cum o merită valoarea lor, nici în aceste rânduri și nici chiar pe parcursul emisiunii noastre. Desigur nici nu am intenționat să o facem ci doar să vă stârnim curiozitate și interesul de a vizita sau revizita aceste Palate și Muzee de o frumusețe fără egal în România.