Idei în nocturnă - Pagini de Istorie. Ucraina, patru ani de la declanșarea agresiunii ruse

Se împlinesc astăzi patru ani de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina. Este un război care pare să sfideze rațiunea: sute de mii de victime printre militari și civili, distrugeri materiale uriașe și un sfârșit care, din păcate, se arată departe.

Vă invităm, așadar, să fiți alături de noi într-o emisiune specială, impusă de realitatea tragică de la frontierele României. Invitatul nostru nu este doar un cunoscător de excepție al istoriei Uniunii Sovietice și Rusiei, ci și un analist obiectiv al evoluțiilor actuale din Federația Rusă.

Vom privi conflictul prin prisma realității militare, a celei politico-diplomatice și, nu în ultimul rând, a celei sociale. Vom discuta și despre poziția românilor și a României față de această dramă aflată la doar câțiva kilometri de granițele noastre.

La început, vom rememora discursul care a precedat invazia: Vladimir Putin numea atunci acest act de război „operațiune specială”, prezentând-o ca protecție pentru locuitorii regiunilor Donețk și Lugansk, victime, potrivit spuselor lui, ale „umilințelor și genocidului” comise de regimul de la Kiev. El susținea că Rusia urmărește demilitarizarea și „denazificarea” Ucrainei, fără intenția de a ocupa teritoriul acesteia, și că va respecta dreptul popoarelor la autodeterminare.

Un discurs cu ecouri istorice, care seamănă, prin retorică, cu cel prin care Iosif Stalin încerca, în septembrie 1939, să justifice pătrunderea Armatei Roșii în Polonia. Atunci au urmat represiuni sângeroase, Katynul fiind doar cel mai cunoscut exemplu. Astăzi asistăm la distrugeri de orașe, deportări de copii, atacuri asupra infrastructurii energetice și traumatizarea unui întreg popor care, totuși, rezistă cu un admirabil patriotism.

În prima parte a emisiunii vom analiza desfășurarea războiului, modul în care planurile inițiale ale Rusiei s-au modificat ca urmare a rezistenței ucrainene și a solidarității internaționale. Vom trece apoi la demersurile diplomatice de găsire a unor soluții de pace, reflectând pozițiile administrațiilor Biden și Trump, ale Uniunii Europene, NATO și Chinei, dar și negocierile recente la Geneva sau în Arabia Saudită. Ne vom referi și la discuțiile despre un uriaș pachet economic propus Statelor Unite de Rusia, operațional după încheierea războiului: 12 trilioane de dolari, după cum susține președintele Volodimir Zelenski.

Analizăm, de asemenea, perspectivele comentatorilor internaționali, citând o evaluare recentă din The New York Times, publicată de Agenția de presă RADOR:

„Statele Unite vor ca Ucraina să facă mai întâi concesii teritoriale, urmând ca, abia atunci, Washingtonul să ofere Kievului garanții de securitate, ceea ce riscă să arunce Kievul într-o capcană: Rusia se va folosi de acest răgaz ca să lanseze un nou atac”. „În schimb, dacă ar exista mai întâi garanții de securitate, asta le-ar oferi ucrainenilor un avantaj la masa negocierilor și ar asigura protecția internațională a Kievului în vederea evitării unei noi invazii”.

Vom încheia discuția privind poziția României și percepția publică: un sondaj recent INSCOP arată că 17,5% dintre români declară că au încredere în Vladimir Putin, în creștere față de 15,6% în iunie 2024. Comparativ, în Polonia neîncrederea față de el este de 96%, în Ungaria încrederea a crescut de la 23,5% la 32%, iar în Germania aproximativ 47% dintre alegătorii AfD îl evaluează pozitiv. Aceasta evidențiază cât de sofisticată este propaganda rusă și cât de vulnerabile pot fi anumite percepții publice, inclusiv în România.

Soluțiile? Educație, coeziune politică, claritate în politica externă, dezvoltare economică și investiții în apărare. Nu e ușor, dar doar așa România poate avea un cuvânt greu de spus în deciziile internaționale.

Va fi, sperăm, o emisiune interesantă și revelatoare.