Andreea Răsuceanu: „Era mai mult decât necesar să existe și un oraș al scriitoarelor"

Orașul vorbește cu Andreea Răsuceanu despre expoziția „Orașul scriitoarelor. Peisaj urban în literatura scrisă de femei”, deschisă pe 15 ianuarie la Muzeul Național al Literaturii Române, de Ziua Culturii Naționale. Proiectul, rezultat al colaborării dintre Andreea Răsuceanu, arhitecții de la Zeppelin și Alina Pavelescu, valorifică documente și fotografii din Arhivele Naționale și Muzeul Literaturii. Expoziția îmbină istoria, literatura și urbanismul, explorând contribuția scriitoarelor române la viața culturală și reprezentarea orașului în operele lor.

Ideea a luat naștere în vara anului anterior, inițial având în vedere o expoziție despre scriitoarele interbelice. Inspirat de Alina Pavelescu, proiectul a evoluat pentru a lega povestea scriitoarelor de oraș, reflectând transformările acestuia. Andreea Răsuceanu și echipa au selectat 18 scriitoare pe baza relevanței lor literare și a implicării în asociațiile culturale, dar și în funcție de diversitatea geografică și tematică.

“Întotdeauna cel mai greu, când intri într-un astfel de proiect, fie că e vorba de o expoziție sau de o carte, e să faci selecția. Întrebarea care se pune întotdeauna e cum îți alegi autoarele, cum selectezi documentele, la ce cărți merită să revii sau nu. Partea aceasta mi s-a părut cea mai complicată, până când am ales cele 18 autoare. Le-am ales, mărturisesc, evident că și în funcție de relevanța pe care au avut-o în epocă, atât ca scriitoare, ca autoare de opere literare, dar și ca personalități implicate într-o viață culturală a femeilor, în asociațiile culturale ale vremii, în Revista scriitoarelor, care ulterior, în 1929, a devenit Revista scriitoarelor și scriitorilor români.”

Autoarele incluse sunt: Hortensia Papadat-Bengescu, Mărgărita Miller-Verghy, Bucura Dumbravă, Aida Vrioni, Natalia Negru, Alice Voinescu, Martha Bibescu, Ticu Archip, Zoe Verbiceanu, Henriette Yvonne Stahl, Sanda Movilă, Cella Serghi, Lucia Demetrius, Ioana Postelnicu, Anișoara Odeanu, Sorana Gurian, Maria Banuș, Jeni Acterian.

“Unele s-au afirmat și înainte de Primul Război Mondial, iar altele au scris și multă vreme după cel de-al Doilea Război Mondial. E cazul Bucurei Dumbravă, pe de-o parte, și al Luciei Demetrius, să zicem, pe de cealaltă. Și am zis Bucura Dumbravă pentru că la ea mă gândeam ca la un caz de autoare mai puțin cunoscută. E o autoare extrem de interesantă. E prima femeie care a urcat pe Vârful Omu. Este prima scritoare alpinistă. E o autoare pasionată de ezoterism, care a înființat mai multe societăți literare și nu numai. E o personalitate fascinantă.(…) Aida Vrioni, iarăși, este o autoare extrem de importantă pentru aportul la Revista scritoarelor, unde a fost redactor până în 1928 și apoi, din 1929, când revista s-a numit Revista scritoarelor și scritorilor români, a devenit directoare și a rămas acolo 20 de ani, făcând extrem de multe lucruri, de fapt, pentru scrisul autoarelor.”

Expoziția include o „revistă a scriitoarelor”, recreată de arhitecții Zeppelin, trei hărți – Bucureștiul ficțional și real, locurile din literatura Hortensiei Papadat-Bengescu și corespondența scriitoarelor – și două proiecții care recreează vizual și sonor atmosfera Bucureștiului interbelic. Vizitatorii pot explora o stradă a scriitoarelor și asculta sunetele orașului.

Expoziția „Orașul scriitoarelor. Peisaj urban în literatura scrisă de femei” va fi deschisă între 15 ianuarie și 8 februarie.

Interviu realizat de Daria Ghiu în emisiunea Orașul vorbește, produsă de Gabriela Mitan Dulgheru și difuzată în fiecare zi de luni până vineri, de la ora 9.00, la Radio România Cultural.