Pe urmele patrimoniului pitoresc mediteraneean în arealul Dorobanți, cu Ana Rubeli

„Orașul vorbește” cu Ana Rubeli despre influența pitorescului mediteraneean în arhitectura Bucureștiului interbelic, subliniind prezența acestui stil în diverse cartiere de elită din București, precum Dorobanți și Floreasca. Aceste zone cuprind numeroase clădiri construite între 1930-1940, care se remarcă prin tencuieli de culoare nisipie și detalii heraldice, inspirate din stiluri arhitecturale mediteraneene, precum cel florentin, venețian și maur.

“Sunt câteva sute de clădiri extrem de bine păstrate din perioada 1930-1940, în diverse cartiere din București. Dar sunt extrem de concentrate în zona Dorobanți, Floreasca, în parcelările elitiste interbelice precum Filipescu, Bonaparte, Mornand. Acolo am descoperit povești scrise în piatră - pentru că așa redescoperim clădirile acestea, datorită tencuielii ușor aspre, care ne duce cu gândul la nisip, la Mediterană, prin blazoane și simboluri heraldice - de un arhitect, care a renăscut cumva din uitare și anume Ion Giurgea”

Influența arhitecturală californiană este un alt element important care apare la unele clădiri, alături de cele bizantine și otomane, cum este cazul muzeului Zambaccian. Aceste preferințe arhitecturale erau determinate adesea de călătoriile și preferințele personale ale comanditarilor, care adăugau elemente simbolice pe fațadele clădirilor, uneori criticate la vremea respectivă pentru excesul lor, dar astăzi privite cu încântare și analizate în profunzime.

“Muzeul Hărților de astăzi, realizat de arhitectul Călinescu este un amalgam de simboluri, iar la vremea aceea a fost destul de criticat.”

Aflați mai multe detalii despre istoria fascinantă a influențelor mediteraneene în arhitectura Bucureștiului interbelic, evidențiind bogăția stilistică și simbolistica ascunsă în fațadele clădirilor, din interviul realizat de Daria Ghiu cu Ana Rubeli.