Cântăreața de jazz VIORICA PINTILIE lansează primul său album ”STORIES OF A HEART”
5 February 2017
Ilustrata din Amsterdam – Sub semnul infinitului
6 February 2017

LJUBLJANA – ORAŞUL CARE DĂRUIEŞTE IUBIRE

Slovenia (ce şi-a declarat independenţa faţă de Iugoslavia la 25 iunie 1991) se află în mijlocul Europei, este înconjurată de Munţii Alpi şi de Câmpia Panonică, are ieşire la Marea Adriatică şi se învecinează cu Italia, Austria, Ungaria şi Croaţia.

Capitala acestei ţări este Ljubljana, cel mai important centrul cultural, ştiinţific, economic, politic şi administrativ. Pentru cine doreşte să-l viziteze, trebuie să ştie, că aici poate găsi o mulţime de peisaje naturale, aşezarea fiind înconjurată de Munţii Alpi şi Bazinul Ljubljana. Oraşul nu se află foarte departe de Budapesta, Zagreb, Belgrad sau Viena.

Denumirea de Ljubjiana, vine de la râul Ljubljanca. Legenda ne spune că pe acest teritoriu ar fi debarcat Jason (un personaj al Mitologiei greceşti) şi argonauţii săi, în căutarea „Lânei de Aur” (ce a aparţinut unui berbec fermecat, lâna semnificând tot în Mitologia greacă, simbolul bogăţiilor din ţările răsăritene, pe care elinii le-au râvnit dintotdeauna sau după unii cercetători puterea regală după care merită să alegi). Jason, după ce a obţinut ce şi-a dorit (cu ajutorul incontestabil al vrăjitoarei Medeea), a pornit pe drumul de întoarcere spre casă, în Grecia, pentru a revendica tronul ţării sale. În Ljubljana s-a oprit într-un loc să se odihnească. Însă aici a dat de un dragon, care nemulţumit că i s-a încălcat teritoriul, i-a atacat pe noii veniţi. Din lupta ce a urmat, Jason şi argonauţii săi au ieşit învingători. Cât despre autenticitatea legendei, interesant este că pe stema de pe steagul oraşului Ljubljana, este reprezentat un dragon. Mai mult chiar, cel mai mare pod rutier din capitala Sloveniei se numeşte Podul Dragonului şi se află în partea de nord a Pieţei Vodnik, lângă râul Ljubljanca. A fost construit la începutul secolului XX, iar la capetele sale veghează patru statui sub formă de dragoni.

 

* * *

 

Capitala Sloveniei, Ljubljana, a fost influenţată de poziţia sa geografică, fiind aşezată la răscrucea dintre culturile germanice, latine şi slave. Oraşul, cu străzi şi pieţe, considerate de cei ce le-au cutreierat, drept deosebit de romantice, este o aşezare care de-a lungul timpului a fost încercată de numeroase conflicte armate, ce au marcat monumentele arhitecturale vechi, cum ar fi de exemplu cele două războaie mondiale sau incendiul de proporţii din anul 1850. Cu toate acestea, Ljubljana a reuşit să meargă mai departe şi să treacă peste momentele grele, dând dovada unei mari capacităţi de adaptare. Care să fi fost secretul ? Probabil sentimentul de dragoste pe care nu l-a pierdut niciodată locuitorii săi, fiindcă dacă ar fi să ne luăm după numele oraşului, în limba slovenă, „ljubezen), s-ar traduce prin „a dărui iubire”.

Unul dintre cele mai frumoase locuri din Ljubljana, este Piaţa Preseren, numită astfel, în onoarea marelui poet romantic sloven France Preseren, care a trăit între anii 1800 – 1849. În faţa monumentului ce i-a fost închinat, există Biserica Franciscană Buna Vestire, ce datează din secolul XVII. Exteriorul bisericii impresionează prin zidurile groase care conţin picturi ce reprezintă numeroşi sfinţi (zugrăviţi de artişti celebri de etnie slovenă şi italiană) şi o intrare principală din lemn de mahon cu emblema oraşului. Cât despre interior, acesta este de-a dreptul magnific. Cei ce îi trec pragul pot admira o mulţime de icoane, un altar principal (ce prezintă o sculptură a lui Isus) şi două altare secundare (care îi înfăţişează pe Arhanghelii Mihail şi Gavril). Ferestrele Bisericii Franciscane Buna Vestire sunt acoperite de vitralii, iar de bolta sa atârnă un imens candelabru.

O altă construcţie reprezentativă a capitalei slovene, este şi  Castelul Ljubljana, situat pe un deal, de unde se poate vedea o panoramă frumoasă asupra oraşului. De-a lungul timpului clădirea (pe lângă rolul său de apărare) a avut şi alte întrebuinţări: a fost spital militar în vremea lui Napoleon Bonaparte şi închisoare pe timpul Imperiului habsburgic. Cât despre celelalte clădiri importante (Teatrul Naţional, Filarmonica, Biblioteca şi Galeria Naţională, Universitatea ori Primăria), toate sunt unite prin străduţe scurte, fiind astfel (spre bucuria vizitatorului), aşezate foarte aproape unele de altele.

Pentru a vă relaxa, după un tur al principalelor obiective turistice din Ljubljana, vă recomandăm Parcul Tivoli, un loc deosebit de frumos. Parcul a fost înfiinţat la începutul secolului XIX, în vremea când Imperiul francez administra teritoriul şi iniţial a fost denumit Reşedinţa de Vară a Societăţii Kazina. Ceva mai târziu el şi-a luat numele după Castelul Tivoli. Locul este împânzit cu castani şi verdeaţă, fapt pentru care la sfârşit de săptămână foarte mulţi localnici îl preferă pentru picnic. De asemenea, tot aici mai există şi câteva fântâni, un teren de joacă pentru copii şi un iaz folosit ca zonă de agrement unde se poate pescui. La ieşirea din parc, veţi găsi câteva dintre cele mai importante muzee ale oraşului: Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul de Istorie Contemporană şi Muzeul Naţional al Sloveniei.

* * *

Ljubljana este împărţită în două zone centrale: centrul modern şi centrul istoric, acesta din urmă fiind împânzit de monumente construite în stilurile gotic şi baroc, restaurante, cafenele şi câteva magazine ale unor designeri vestimentari celebri în întreaga lume.

În timp ce vă veţi plimba pe străzile din Ljubliana, veţi descoperi că în capitala Sloveniei, clădirile seamănă atât de mult cu cele din Viena şi Praga, încât este greu de crezut că ele se află aici. Există însă o explicaţie în acest sens: în trecut, toate aceste oraşe, s-au găsit sub influenţa Habsburgilor.

Referindu-ne strict la Ljubjiana, aşezare s-a aflat sub control Habsburgic, din secolul XIV până în secolul XX (francezii stăpânindu-l doar câţiva ani). În ceea ce priveşte arhitectura ce se întâlneşte în cartierele vechi ale capitalei slovene, aici sunt îmbinate influenţele renascentiste cu cele baroce. Edificiile reprezentative au fost construite din piatră deschisă la culoare şi sunt întreţinute cu grija ce se cuvine a fi acordată, unor foste clădiri imperiale. Una dintre ele este Palatul Tivoli, ridicat la începutul secolului XVII de către iezuiţi (un obiectiv istoric apreciat de turişti), ce s-a transformat în secolul XIX, într-o adevărată reşedinţă a Monarhiei austro-ungare. Împăratul Franz Jozef, l-a făcut cadou mareşalului său Iosif Radetzky, devenit celebru, mai ales după ce şi-a împrumutat numele unuia dintre cele mai cunoscute marşuri din istoria muzicii.