Ascultă Radio România Cultural Live

ALEGERI PARLAMENTARE SUB BAIONETĂ STRĂINĂ, de Georgeta Filitti

ALEGERI PARLAMENTARE SUB BAIONETĂ STRĂINĂ, de Georgeta Filitti
5A65A915-AB9C-4FDC-BA46-40F829960194_w1023_r1_s

03 Mai 2018, 09:20

Printr-o înțelegere între primul ministrul Ionel Brătianu și Alexandru Marghiloman, semnatarul înrobitorului tratat cu Puterile Centrale, s-a ajuns la o formulă politică de compromis: după demisia generalului Averescu, la 5  martie 1918 s-a format guvernul Alexandru Marghiloman. Avea să dureze până la 24 octombrie același an. Parlamentul a fost dizolvat și s-au organizat alegeri, în conformitate cu legea existentă în 1914, adică se menținea votul censitar, pe colegii. Fiind vorba de un regim de ocupație,  întreaga campanie s-a transformat într-o parodie. În plus, oportunismul multora a făcut să înflorească traseismul politic. Liberali, conservatori, takiști au ajuns peste noapte candidați guvernamentali. Așa, gl. Iancovescu, fost ministru liberal, Scarlat Lahovary, fost director politic al foii La Roumanie a lui Take Ionescu sau filosoful Const. Rădulescu Motru sunt acum eligibili. Mackensen ordonase interzicerea oricărei adunări cu scop politic. Făcea excepții și dădea aprobări discreționare doar după ce organizatorii ar fi precizat scopul adunării, numele oratorilor și subiectul luărilor la cuvânt.; contravenienții erau pedepsiți cu un an de închisoare și 5000 lei amendă.

Și totuși întruniri aveau loc. Cu discursuri incriminatorii, calomnii – toate la adăpostul jandarmului bavarez. Mackensen s-a grăbit să lămurească lumea credulă: atacurile ar fi cerut, neîndoios. o replică. ”Cine o va da, pe acela îl voi pedepsi”. Un contemporan scria:  Camera era nouă, dar membrii ei nu numai că erau din vechile cadre, dar încă din cei de mâna a doua și a treia, care în vremuri normale puteau aspira cel mult la posturi de inspector comunal, intendent la grajduri sau agent comercial.

În aceste ”vremuri noi”, cum le numea la unison presa aservită, bătăușii de altădată nu dispăruseră, ci erau printre candidați, ca acel Stoian, faimos în București pentru ”dalcaucii” cu care impunea odinioară candidații liberali.

Chiar dacă lupta electorală, violentă sau pașnică, lipsea cu desăvârșire, guvernul Marghiloman a vrut să-și asigure o majoritate confortabilă. Cum? Era nevoie ca o treime din cei înscriși pe liste să-și exprime opțiunea. Și atunci s-au ridicat de la judecătorii – unde erau depozitate – cărțile de alegător ale mobilizaților, refugiaților și ale morților. ”Întreg cimitirul Bellu și Sf. Vineri”, nota cineva. Încredințate unor echipe din ”oameni fără căpătâi”, cărțile de alegător au fost folosite de zece și de 20 de ori. În graba votării, se prezentau indivizi cu identitate furată. Când a apărut așa zisul Radu Văcărescu, el a putut fi dat afară din sală. În alte cazuri, judecătorii, care făceau oficiul de șefi ai secțiilor de votare, asistați de jandarmi, s-au făcut că nu văd escrocheria.

În provincie, la colegiile I și II au răzbit și câțiva opozanți. Explicația? Nu-au făcut de fapt campanie electorală, nu și-au prezentat programul și n-au polemizat cu oferta guvernamentală. Așa reușesc Mircea Cancicov, la Bacău, gl. Averescu la Turnu Severin și A. C. Cuza la Iași.

Colegiul al III-lea, până atunci o masă inertă de manevră, de data aceasta a reacționat neașteptat: la Suceava i-a ales pe oponenții guvernului Marghiloman iar la Galați, neavând ce alege pentru că erau doar candidați guvernamentali, s-au abținut mai toți de la vot: din 3200 de alegători s-au dus la urne 220.

Operate în condiții de supraveghere strictă, alegerile au dat rezultate previzibile: Partidul conservator al lui Al. Marghiloman a obținut 165 mandate de deputat, Liga Poporului a gl. Averescu, 4, Partidul conservator al lui P.P.Carp, 3 mandate, naționalist democrații lui Iorga, 2 și Partidul muncii (Gr. Trancu Iași), un mandat. S-u mai adăugat opt independenți, între care doi reprezentanți ai Basarabiei (Daniel Ciugureanu și Pantelimon Halippa).

La Senat guvernul a obținut o majoritate zdrobitoare: 108 mandate, față de două ale Ligii poporului și alte două ale unor conservatori independenți.

”Sunt simptome că stăm pe un vulcan”, conchidea un avocat. Totuși exista un temei în efortul de constituire a noului Parlament și anume ratificarea tratatului cu Puterile Centrale. Și aceasta pentru că toată suflarea românească vedea instaurarea păcii preferabilă ocupației străine.

Românii transilvăneni își cer drepturile, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 10 Decembrie 2018, 10:51

Românii transilvăneni își cer drepturile, de Georgeta Filitti

Prinsă în vârtejul războiului, monarhia austro-ungară se destramă rapid. Manifestul imperial privind integritatea țărilor...

Românii transilvăneni își cer drepturile, de Georgeta Filitti
Bucureștiul se trezește, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 03 Decembrie 2018, 10:48

Bucureștiul se trezește, de Georgeta Filitti

Doi ani de zile au îndurat locuitorii capitalei rigorile regimului de ocupație. Și e greu de spus ce a fost mai chinuitor:...

Bucureștiul se trezește, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 22 Noiembrie 2018, 10:33

Mama Regina, de Georgeta Filitti

La câteva luni doar de la declanșarea, în iulie 1916, a Primului Război Mondial, principesa moștenitoare Maria devenea Regina...

Mama Regina, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 15 Noiembrie 2018, 10:31

Pleacă nemții, vin francezii, de Georgeta Filitti

Luna noiembrie începe la București în mod surprinzător: nemții sunt în derută, francezii nu vor să-i înlocuiască așteptând ca...

Pleacă nemții, vin francezii, de Georgeta Filitti
Pregătirea unirii, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 08 Noiembrie 2018, 10:26

Pregătirea unirii, de Georgeta Filitti

Felul cum ardelenii au reacționat în noiembrie 1918, în condiții de război, cu Ungaria bolșevizată și o propagandă maghiară...

Pregătirea unirii, de Georgeta Filitti
Armata română scapă Budapesta de comunism, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 01 Noiembrie 2018, 10:20

Armata română scapă Budapesta de comunism, de Georgeta Filitti

O poveste începută în iulie 1918 se încheie acum, în luna noiembrie. E vorba de comunizarea Ungariei sub dictatura...

Armata română scapă Budapesta de comunism, de Georgeta Filitti
Istoria ne-ar fi fost mai săracă fără Iuliu Maniu, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 22 Octombrie 2018, 09:31

Istoria ne-ar fi fost mai săracă fără Iuliu Maniu, de Georgeta Filitti

În momente de răscruce în Transilvania, apoi în România Mare, a existat, vreme de mai bine de 50 de ani o voce categorică,...

Istoria ne-ar fi fost mai săracă fără Iuliu Maniu, de Georgeta Filitti
Tezaurul românesc la Moscova, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 15 Octombrie 2018, 09:26

Tezaurul românesc la Moscova, de Georgeta Filitti

Între sechelele primului război mondial, soarta tezaurului românesc rămâne una dintre cele mai dureroase din istoria noastră....

Tezaurul românesc la Moscova, de Georgeta Filitti
Ascultă live

Ascultă live

19:00 - 19:30
Colecții Românești
Ascultă live Radio România Cultural
19:05 - 21:00
ARENA NAŢIONALĂ
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
Acum live
Radio România Internaţional
Ascultă live Radio România Internaţional
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
Acum live
Radio România Antena Satelor
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
Acum live
Radio România Braşov FM
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța
Ascultă live Radio România Constanța
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
Acum live
Radio România Timișoara
Ascultă live Radio România Timișoara
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj