Ascultă Radio România Cultural Live

Așteptare înfrigurată, de Georgeta Filitti

08 Februarie 2018, 06:55

Câtă vreme s-au desfășurat ostilitățile de pe front, românii au nădăjduit că soarta le va fi favorabilă. Acum, în februarie 1918, armistițiul cu Puterile Centrale părea o adevărată încorsetare iar ultimatumul trimis la începutul lunii guvernului de la Iași n-a făcut decât să sporească îngrijorarea generală. Dezbinați în ceea ce privește deciziile, miniștrii din refugiu au făcut totuși un lucru bun: s-au retras lăsând locul generalului Averescu.

La Brest Litovsk, Ucraina încheiase ceea ce s-a numit ”pacea pâinii”, acceptând să aprovizioneze masiv Puterile Centrale cu grâne, carne, zahăr, ouă. Sovieticii erau dezbinați. Lenin voia imediat pace pentru a-și continua politica internă de eliminare brutală a adversarilor, în vreme ce Troțki declara că Rusia iese din război dar nu semnează pacea, cu alte cuvinte, nici pace, nici război. Puterile Centrale erau zorite să limpezească raporturile cu România; pe de o parte ar fi putut disloca forțe militare de pe frontul românesc, spre a le trimite în Occident, pe de alta, mănoasa Românie devenea o excelentă sursă de aprovizionare. Dar cele patru puteri nu erau în consens. Germania dorea înlocuirea regelui Ferdinand, păstrarea sub arme a armatei române pentru folosirea ei în Basarabia iar Dobrogea să fie cedată Bulgariei până la linia Mangalia Adamclissi. Ar fi fost exploatată în condominium, păstrându-se un coridor comercial spre Constanța pentru România. Bulgaria pretindea întreaga provincie, altfel ieșea din coaliție. La rândul ei Austro-Ungaria nu avea un punct de vedere unitar. Impăratul Carol al Austriei declara că vrea să-l trateze pe regele Ferdinand ”ca pe un frate” și era interesat doar de exploatarea economică sistematică a României. Ungurii aveau o miză mai mare: voiau o sleire morală a românilor, în așa fel încât să renunțe la idealul lor național, alipirea Transilvaniei.

Dincolo de disputele acestor adevărați prădători, concret se cerea: cedarea Dobrogei, Dunărea, fluviu german, localitățile Turnu Severin, Broșteni-Mircești erau pierdute, la fel trecătorile Carpaților; armata română dezarmată, căile ferate confiscate iar producția de petrol predată pe 80 de ani.

Generalul Al. Averescu era un om de prestigiu, condusese armata a II-a în bătăliile de la Mărăști și Oituz și fusese atașat militar la Berlin, ceea ce putea înlesni dialogul cu mareșalul Mackensen. Incredințându-i acel mandat imposibil, Ionel Brătianu i-a spus ”să nu-și lase sabia în anticameră pentru asemenea negocieri”. A venit la București cerând un răgaz pentru formarea guvernului doar din diplomați, cu Nicolae Mișu ca ministru de Externe (acesta se afla la Londra). I s-au acordat șase zile după care începeau ostilitățile. Pe urmă a spus că în fața acelor pretenții copleșitoare trebuie să-l informeze pe regele Ferdinand. Acesta a declarat că ”e gata să intre în tratative de pace, dacă sunt concesiuni reciproce”. În acest sens, după trei consilii furtunoase de Coroană, România acceptase: cedarea Dunării până la Gurile ei, rectificarea frontierei cu Austro-Ungaria, demobilizarea a opt divizii, sprijinirea trupelor Centralilor în drumul spre Basarabia și Ucraina, licențierea misiunilor militare străine.

Contele Czernin, reprezentantul Austriei, odinioară diplomat la București, a stat de vorbă cu regele la Răcăciuni, unde a jonglat promisiunile cu amenințările: ajutor diplomatic pentru alipirea Basarabiei, guvern Marghiloman pentru semnarea tratatului de pace. În caz contrar, în șase săptămâni România era anihilată, odată cu dinastia.

Omul de pe stradă, temător de ce e mai rău, urmărea comunicatele anodine din presa aservită Centralilor, pleca urechea la zvonuri și trăgea concluzii înspăimântate după ce se dumirea cât de intransigenți puteau fi nemții, austriecii, ungurii și bulgarii cerând ”adevărate prăpăstii”, cum scria un bucureștean în jurnalul său din acel timp.

Și nenorocirile nu se opreau aici.

Povestile Unirii 10 Decembrie 2018, 10:51

Românii transilvăneni își cer drepturile, de Georgeta Filitti

Prinsă în vârtejul războiului, monarhia austro-ungară se destramă rapid. Manifestul imperial privind integritatea țărilor...

Românii transilvăneni își cer drepturile, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 03 Decembrie 2018, 10:48

Bucureștiul se trezește, de Georgeta Filitti

Doi ani de zile au îndurat locuitorii capitalei rigorile regimului de ocupație. Și e greu de spus ce a fost mai chinuitor:...

Bucureștiul se trezește, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 22 Noiembrie 2018, 10:33

Mama Regina, de Georgeta Filitti

La câteva luni doar de la declanșarea, în iulie 1916, a Primului Război Mondial, principesa moștenitoare Maria devenea Regina...

Mama Regina, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 15 Noiembrie 2018, 10:31

Pleacă nemții, vin francezii, de Georgeta Filitti

Luna noiembrie începe la București în mod surprinzător: nemții sunt în derută, francezii nu vor să-i înlocuiască așteptând ca...

Pleacă nemții, vin francezii, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 08 Noiembrie 2018, 10:26

Pregătirea unirii, de Georgeta Filitti

Felul cum ardelenii au reacționat în noiembrie 1918, în condiții de război, cu Ungaria bolșevizată și o propagandă maghiară...

Pregătirea unirii, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 01 Noiembrie 2018, 10:20

Armata română scapă Budapesta de comunism, de Georgeta Filitti

O poveste începută în iulie 1918 se încheie acum, în luna noiembrie. E vorba de comunizarea Ungariei sub dictatura...

Armata română scapă Budapesta de comunism, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 22 Octombrie 2018, 09:31

Istoria ne-ar fi fost mai săracă fără Iuliu Maniu, de Georgeta Filitti

În momente de răscruce în Transilvania, apoi în România Mare, a existat, vreme de mai bine de 50 de ani o voce categorică,...

Istoria ne-ar fi fost mai săracă fără Iuliu Maniu, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 15 Octombrie 2018, 09:26

Tezaurul românesc la Moscova, de Georgeta Filitti

Între sechelele primului război mondial, soarta tezaurului românesc rămâne una dintre cele mai dureroase din istoria noastră....

Tezaurul românesc la Moscova, de Georgeta Filitti
Ascultă live

Ascultă live

09:00 - 10:00
O oră cu Dana
Ascultă live Radio România Cultural
09:30 - 10:00
SUPER BEBE
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
09:30 - 10:00
ÇáÝĘŃÉ ÇáĂćáě
Ascultă live Radio România Internaţional 1
Acum live
Radio România Internaţional 2
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
Acum live
Radio România Antena Satelor
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
Acum live
Radio România Braşov FM
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța AM
Ascultă live Radio România Constanța AM
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
Acum live
Radio România Timișoara FM
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru