Ascultă Radio România Cultural Live

Un om politic controversat – Alexandru Marghiloman, de Georgeta Filitti

01 Martie 2018, 06:00

În galeria figurilor politice din România în timpul războiului Al. Marghiloman ocupă un loc aparte. Doctor în drept de la Paris, cu o carieră vremelnică de magistrat, procuror, avocat al Statului, el se consacră, la 30 de ani, din 1884, politicii. Conservator convins, aripa junimistă, adică cea animată de la început de P.P. Carp, Al. Marghiloman se vădește încă de la început un excelent organizator, cu soluții constructive și viabile, ceea ce îl recomandă pentru diferite departamente: Justiție, Lucrări Publice, Agricultură, Industrie și Comerț, Finanțe.

Adept al neutralității până în 1916, a înțeles miza politică a opțiunilor României în cazul participării într-o tabără sau alta. S-a spus că ar fi avut o înțelegere cu Ionel Brătianu: angajarea de partea Puterilor Centrale l-ar fi transformat în premier; prin înclinarea spre Antantă, celălalt devenea vioara întâia.

Cursul nemilos al războiului e prea bine cunoscut. De la sfârșitul anului 1916 România era ruptă în două: Muntenia ocupată de Puterile Centrale, Moldova, liberă, unde se refugiase guvernul Brătianu. Marghiloman, rămas la București, devine principala verigă de legătură cu autoritățile militare de ocupație. Calitatea de președinte al Crucii roșii i-a înlesnit o serie de acțiuni în favoarea țării: organizează spitale, trimite pachete, bani, corespondență prizonierilor noștri din Germania, Austria sau Bulgaria, abonează români din lagărele dușmane la ajutoarele oferite de Crucea Roșie elvețiană. S-a estimat că în acest fel s-au trimis 17 vagoane cu 16 500 lădițe de alimente și 280 lăzi cu rufărie.

Perceput de mulți drept colaboraționist, Marghiloman s-a străduit în permanență să păstreze echilibrul între pretențiile nemăsurate ale nemților, opiniile radicale ale lui P. P. Carp sau Stere și interesele țării. Când tratativele guvernului Al. Averescu cu Puterile Centrale au intrat în impas, Ionel Brătianu a sugerat regelui Ferdinand, care a acceptat, ca acestea să fie continuate de un guvern Marghiloman. Același liberal intuia realist ce îl aștepta pe premier: ”se sacrifică primind să se înhame la o operă tragică, dar patriotică, va fi calomniat, ofensat, batjocorit, dar trebuie să se știe că acest om a salvat Coroana și Moldova și că acest lucru primează”. Tratatul a fost încheiat la 24 aprilie 1918. Vom vorbi la timpul potrivit despre prevederile lui și strădaniile lui Marghiloman de a-i micșora efectele.

Pe un fundal de umilințe și eforturi nu totdeauna izbutite, Marghiloman a cel care primește, la Chișinău, la 27 martie 1918, în numele țării, actul unirii Basarabiei cu patria mamă.

Lumea imediat postbelică și posteritatea l-au văzut ca pe un învins. Este o nedreptate pe care oricine îi va citi cele cinci volume de Note politice, care acoperă anii 1881-1924, tipărite în 1993-1995, o va corecta de la sine.

Iată o declarație a sa în Parlament: ”Tirania politică o suportă poporul; opresiunea economică n-o poate suporta. Tirania politică izbește pe om în partea ideală a vieții lui, tirania economică îl izbește în interesele materiale, îl jenează în toate mișcările lui. Nu sfătuiesc pe nimeni să se mai gândească la o tarifare de impozite excesive. Impozitele crude n-au dat nicăieri rezultate. Bugetul este unitatea cu care se măsoară creditul ce se poate face țării. Pentru străinătate un buget sincer este singurul mijloc de a ridica creditul nostru. Pentru țară bugetul este singurul mijloc de a înfrâna cheltuielile”.

De la Alexandru Marghiloman ne mai rămâne apelativul de ”lordul valah”, dat de un biograf (și care, în opinia unora s-ar fi justificat prin obiceiul de a-și trimite cămășile la spălat la Londra), cafeaua cu adaos generos de rom – marghilomana – și marea lui dragoste pentru cai. Membru al Jockey Clubului, a câștigat numeroase premii, jocheul său arborând o tunică cu culorile tricolorului național.

Povestile Unirii 10 Decembrie 2018, 10:51

Românii transilvăneni își cer drepturile, de Georgeta Filitti

Prinsă în vârtejul războiului, monarhia austro-ungară se destramă rapid. Manifestul imperial privind integritatea țărilor...

Românii transilvăneni își cer drepturile, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 03 Decembrie 2018, 10:48

Bucureștiul se trezește, de Georgeta Filitti

Doi ani de zile au îndurat locuitorii capitalei rigorile regimului de ocupație. Și e greu de spus ce a fost mai chinuitor:...

Bucureștiul se trezește, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 22 Noiembrie 2018, 10:33

Mama Regina, de Georgeta Filitti

La câteva luni doar de la declanșarea, în iulie 1916, a Primului Război Mondial, principesa moștenitoare Maria devenea Regina...

Mama Regina, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 15 Noiembrie 2018, 10:31

Pleacă nemții, vin francezii, de Georgeta Filitti

Luna noiembrie începe la București în mod surprinzător: nemții sunt în derută, francezii nu vor să-i înlocuiască așteptând ca...

Pleacă nemții, vin francezii, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 08 Noiembrie 2018, 10:26

Pregătirea unirii, de Georgeta Filitti

Felul cum ardelenii au reacționat în noiembrie 1918, în condiții de război, cu Ungaria bolșevizată și o propagandă maghiară...

Pregătirea unirii, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 01 Noiembrie 2018, 10:20

Armata română scapă Budapesta de comunism, de Georgeta Filitti

O poveste începută în iulie 1918 se încheie acum, în luna noiembrie. E vorba de comunizarea Ungariei sub dictatura...

Armata română scapă Budapesta de comunism, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 22 Octombrie 2018, 09:31

Istoria ne-ar fi fost mai săracă fără Iuliu Maniu, de Georgeta Filitti

În momente de răscruce în Transilvania, apoi în România Mare, a existat, vreme de mai bine de 50 de ani o voce categorică,...

Istoria ne-ar fi fost mai săracă fără Iuliu Maniu, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 15 Octombrie 2018, 09:26

Tezaurul românesc la Moscova, de Georgeta Filitti

Între sechelele primului război mondial, soarta tezaurului românesc rămâne una dintre cele mai dureroase din istoria noastră....

Tezaurul românesc la Moscova, de Georgeta Filitti
Ascultă live

Ascultă live

05:00 - 06:00
Album de colecție (reluare)
Ascultă live Radio România Cultural
05:05 - 06:00
IN ZORI
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
05:00 - 06:00
Espańol 4
Ascultă live Radio România Internaţional 1
Acum live
Radio România Internaţional 2
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
Acum live
Radio România Antena Satelor
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
Acum live
Radio România Braşov FM
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța AM
Ascultă live Radio România Constanța AM
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
Acum live
Radio România Timișoara FM
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru