Ascultă Radio România Cultural Live

Un vajnic basarabean, Pantelimon Halippa - de Georgeta Filitti

29 Martie 2018, 06:00

Provincia răsăriteană a revenit în hotarele românești, în martie 1918, prin dăruirea, stăruința și sacrificiul multor fii ai ei. Între aceștia, Pantelimon Halippa are un parcurs de viață exemplar și ceea ce a îndurat după al doilea război mondial rămâne emblematic pentru soarta luptătorilor naționaliști din preajma Rusiei sovietice.

Pantelimon Halippa s-a născut în județul Soroca, în 1883, în casa unui dascăl de biserică, rămas statornic în folosirea limbii române la slujbă. Pantelimon a urmat Școala spirituală din Edineț, în limba rusă, vreme de cinci ani, iar Seminarul Teologic din Chișinău, absolvit în 1904 îl pregătea, desigur, pentru cariera preoțească. Dar nu simțea nici o chemare să slujească în altar încât alege Facultatea de științe naturale din Dorpart (Estonia). O întrerupe în 1905, când se lasă prins în vârtejul revoluționar, organizând grupul Pământeniabasarabeană. Apoi contactele cu Zamfir Arbore, Constantin Stere, Vasile Stroescu îl orientează spre militantismul politic, materializat, între altele, în fondarea Partidului Național Moldovenesc, prezidat de Paul Gore. Participă la Congresul țăranilor din întreaga Rusie, ținut la Moscova, și devine o persoană subversivă pentru Ohrana, temuta poliție politică țaristă.

În 1906, scoate foaia Basarabia, gazetă național democrată, în limba română, cu caractere latine. Avea să fie suspendată după 78 de numere deoarece a publicat marșul lui Andrei Mureșanu Deșteaptă-te, române! Peste doi ani, publică Pilde și povețe, în colaborare, considerată prima carte literară apărută în Basarabia.

S-a refugiat în Regat unde a urmat Facultatea de Drept; respinge oferta de a deveni cadru universitar și se reîntoarce în provincia de baștină. Aici scoate, începând din 1913, în colaborare, Cuvânt moldovenesc, adresat, cum mărturisește chiar el, ”poporului de jos pentru a-l cultiva”. Concomitent, înființează școala duminicală pentru muncitori. În 1917 se numără printre fondatorii Partidului Național Moldovenesc, al cărui program era explicit: lupta pentru autonomie și dreptul la autodeterminare națională. Basarabia se trezește la viață, oamenii devenind tot mai conștienți de necesitatea implicării pe scena politică. Acesta e și înțelesul Congresului preoților, cel al studenților, apoi al învățătorilor, al țăranilor unde Pantelimon Halippa ajunge o voce tot mai respectată. Poartă discuții cu Lenin la Petrograd; conducătorul bolșevicilor îl sfătuiește ca orice decizie s-o ia prin Sfatul Țării iar ajutor să ceară României pentru deschiderea anului de învățământ în limba română. La Congresul ostașilor moldoveni, liderul basarabean avea să descrie plastic situația provinciei: ”De veacuri întregi pe noi ne întind și ne dezbină vrăjmașii…, acum ne-am strâns frații grămăjoară. Singura noastră nădejde rămâne unirea cu țara”. În noiembrie 1917 s-a constituit Sfatul Țării, el devenind vicepreședinte. ”Are o înfățișare impunătoare de luptător, vorbește limpede, energic, într-o limbă ireproșabilă” – îl caracteriza un contemporan. A redactat atunci Proclamația prin care Basarabia devenea Republica Moldovenească Autonomă. La 24 ianuarie 1918, de ziua Unirii Principatelor, proaspăta republică s-a declarat independentă. La câteva luni după proclamarea unirii, în noiembrie 1918, a devenit președintele Sfatului Țării. A făcut parte, alături de Daniel Ciugureanu, Ion Pelivan și Ștefan Ciobanu, din delegația care a dus la Iași proclamația unirii. Așa cum avea să mărturisească peste ani, cea mai mare bucurie a resimțit-o participând la adunările de la Cernăuți și Alba Iulia care aduceau și restul provinciilor istorice ”într-o Românie reîntregită, liberă și independentă”.

După război s-a înregimentat în Partidul Național Țărănesc; a fost în repetate rânduri ministru și deputat, rămânând totodată un artizan al apropierii provinciei sale de țara mamă. A întemeiat Universitatea populară din Chișinău, Conservatorul, Societatea scriitorilor și publiciștilor basarabeni. A fost membru al Academiei Române și a condus revista Viața Basarabiei. Spiritul civic de care a fost animat Halippa l-a apropiat și de masonerie, unde a dobândit gradul 33, în dorința de a face mai bine cunoscută în străinătate situația Basarabiei desțărate vreme de un secol.

Despre calvarul îndurat de fruntașul basarabean până în 1978, când a murit la București, într-o emisiune viitoare.

Povestile Unirii 10 Decembrie 2018, 10:51

Românii transilvăneni își cer drepturile, de Georgeta Filitti

Prinsă în vârtejul războiului, monarhia austro-ungară se destramă rapid. Manifestul imperial privind integritatea țărilor...

Românii transilvăneni își cer drepturile, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 03 Decembrie 2018, 10:48

Bucureștiul se trezește, de Georgeta Filitti

Doi ani de zile au îndurat locuitorii capitalei rigorile regimului de ocupație. Și e greu de spus ce a fost mai chinuitor:...

Bucureștiul se trezește, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 22 Noiembrie 2018, 10:33

Mama Regina, de Georgeta Filitti

La câteva luni doar de la declanșarea, în iulie 1916, a Primului Război Mondial, principesa moștenitoare Maria devenea Regina...

Mama Regina, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 15 Noiembrie 2018, 10:31

Pleacă nemții, vin francezii, de Georgeta Filitti

Luna noiembrie începe la București în mod surprinzător: nemții sunt în derută, francezii nu vor să-i înlocuiască așteptând ca...

Pleacă nemții, vin francezii, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 08 Noiembrie 2018, 10:26

Pregătirea unirii, de Georgeta Filitti

Felul cum ardelenii au reacționat în noiembrie 1918, în condiții de război, cu Ungaria bolșevizată și o propagandă maghiară...

Pregătirea unirii, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 01 Noiembrie 2018, 10:20

Armata română scapă Budapesta de comunism, de Georgeta Filitti

O poveste începută în iulie 1918 se încheie acum, în luna noiembrie. E vorba de comunizarea Ungariei sub dictatura...

Armata română scapă Budapesta de comunism, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 22 Octombrie 2018, 09:31

Istoria ne-ar fi fost mai săracă fără Iuliu Maniu, de Georgeta Filitti

În momente de răscruce în Transilvania, apoi în România Mare, a existat, vreme de mai bine de 50 de ani o voce categorică,...

Istoria ne-ar fi fost mai săracă fără Iuliu Maniu, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 15 Octombrie 2018, 09:26

Tezaurul românesc la Moscova, de Georgeta Filitti

Între sechelele primului război mondial, soarta tezaurului românesc rămâne una dintre cele mai dureroase din istoria noastră....

Tezaurul românesc la Moscova, de Georgeta Filitti
Ascultă live

Ascultă live

00:00 - 01:30
Pagini detox (reluare)
Ascultă live Radio România Cultural
00:05 - 02:00
MARI CONCERTE
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
00:00 - 01:00
Espańol 2
Ascultă live Radio România Internaţional 1
Acum live
Radio România Internaţional 2
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
Acum live
Radio România Antena Satelor
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
00:00 - 06:00
Transilvania by night
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța AM
Ascultă live Radio România Constanța AM
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
Acum live
Radio România Timișoara FM
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru