Texte şi pretexte: Literatura în pandemie: romanul O vară în cuvinte puţine. Invitata ediţiei este scriitoarea şi plasticiana Alina Gherasim
11 Decembrie 2021, 07:00
Citat dintr-o mărturisire a autoarei, motto al ediţiei: „Deşi sînt o scriitoare a clipei, a fluidului, mă fascinează efemerul şi trecerea, frumuseţea detaliilor, a nimicului chiar, anulez sau întorc cu o frază la final – mai ales în proza scurtă – cam tot ce am construit în paşi largi şi muzicali – disciplina mea de lucru e una fixă. Scriu zilnic sau corectez, revin peste anumite texte. Pot scrie în locuri publice, dar şi acasă, momentul scrisului e unul special, nu se intersectează cu ceea ce se petrece în exterior, sunt într-o lume a ficţiunii fără să ies complet din lumea reală. Rădăcinile sînt în pământ, seva o smulg realităţii de orice fel ar fi ea, mă refer la realitatea concretă, la realitatea simbolică, la realitatea non-existentă.” (Alina Gherasim)
În ediţia din 11 decembrie 2021 a emisiunii Texte şi pretexte ne propunem, prieteni, să reedităm promenadele prin peisajul literaturii române scrise la vreme de pandemie. Contrar aparenţelor, închiderea, izolarea, ruperea legăturilor cu semenii nu s-au dovedit factori care să inhibe inspiraţia multor autori de la noi. Dimpotrivă, recluziunea, refugiul, retragerea în intimitate, la masa de scris, au însemnat tot atîtea episoade de inspiraţie şi de tumult creator. Aşa se face că foarte mulţi scriitori din ţara noastră au ştiut să profite de slăbirea vieţii sociale, imaginînd universuri ficţionale extrem de dinamice şi interesante.
Pe scurt, au scris la greu. Este şi cazul prietenmei noastre, Alina Gherasim, un artist plastic deosebit de sensibil, dar şi o autoare nu doar harnică, ci şi foarte matură, cu un limbaj autentic şi foarte special. În noul său roman, intitulat O vară în cuvinte puţine, al doilea care apare în anul 2021, după Piaţa Trapez, scriitoarea îşi dă adevărata măsură a talentului şi a capacităţii de a inventa universuri umane foarte vii şi verosimile. Carte a maturităţii depline, acest roman nu mai caută formule originale, ci spune poveşti aprige despre oameni obişnuiţi puşi în situaţii de limită.
Răzvan Dolea, la rubrica Memoria între ghilimele, ne va vorbi despre savantul suedez Alfred Nobel.
Fireşte, Concursul ediţiei face trimitere la unul dintre cei mai iubiţi muzicieni argentinieni, o voce de aur care s-a suprapus practic peste imaginea istorică a tangoului. Eroul nostru s-a născut la 11 decembrie 1890 la Toulouse, în Franţa, şi avea să se stingă pe 24 iunie 1935 la Medellin, în Columbia, într-un accident aviatic. Este înmormîntat în cimitirul Chacarita din Buenos Aires. În acte era trecut avînd numele de Charles Romuald Gardès, dar celebritatea avea să-l consacre sub alt reper nominal. Printre cele mai cunoscute piese ale sale se numără Mi noche triste, Silencio, Olvido, Volver, Caminito.
La rubrica intitulată Conexiuni, Georgeta Drăghici ne vorbeşte despre cele mai semnificative evenimente culturale consumate pe plan internaţional.
În cadrul rubricii Respiro sportiv vom vorbi despre falsele furci caudine ale Federaţiei de Tenis australiene cît priveşte participarea tenismenilor nevaccinaţi la primul Mare Şlem al sezonului 2022 şi, ca bonus, vom anunţa pe cîştigătorii Premiilor „Leibniz” în domeniul creaţiei filosofie autohtone.
În cadrul rubricii Ora veselă vă invităm să ascultaţi un celebru moment umoristic din „Arhiva de Aur” a SRR, sceneta intitulată Frigiderul... şi interpretată de Mihai Fotino, Valentin Teodosiu, Dan Condurache şi Mihai Verbiţchi.
Ilustrare vizuală: foto Georgeta Drăghici (mulţumiri Arianei Vulpe pentru îngăduinţa de a publica această fotografie), foto Georgeta Drăghici, Valentin Protopopescu, Răzvan Dolea (sursa: toate din arhiva personala), foto Alina Gherasim, foto copertă (sursa: arhiva personală a invitatului), foto Alfred Nobel, Carlos Gardel, Novak Djokovici, Mihai Fotino, Valentin Teodosiu, Dan Condurache (sursa: wikipedia), foto Mihai Verbiţchi (sursa: Cinemagia).
