Ascultă Radio România Cultural Live

Carmen Cioflan: „Pământul este o planetă activă, iar mișcările plăcilor tectonice nu se vor opri. Cutremurele vor exista permanent”

Carmen Cioflan: „Pământul este o planetă activă, iar mișcările plăcilor tectonice nu se vor opri. Cutremurele vor exista permanent”

09 Aprilie 2025, 13:35

În condițiile acestea, dar având în vedere și faptul că nu putem preveni cutremurele, ce putem face?

Putem să construim mai bine, nu putem muta orașe, adică e nerealist așa ceva. Trebuie să ne dezvoltăm cu cap sau mai încet, astfel încât să avem timp să ne obișnuim și cu dezvoltarea, și cu tehnologia și mai ales cu riscurile, adică să fim conștienți de riscurile din zona în care trăim și să ne adaptăm lor, să trăim conform lor, să fim pregătiți, poate nu în orice secundă, dar să fim pregătiți, în primul rând, psihologic, dar și fizic”, spune Carmen Cioflan, director științific al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, INCDFP de la Măgurele (https://www.infp.ro/) în interviul acordat emisiunii Știința 360, realizatoare Corina Negrea.

Prin urmare, nu putem spera că vreodată nu vor mai exista cutremurile pe Pământ.

Sub nicio formă! E o planetă vie, e un sistem închis, deci tot timpul vor exista tensiuni în crustă, tot timpul! Crusta va încerca, în urma unui cutremur, să-și reechilibreze, să-și găsească o nouă stare de echilibru la cutremurele de suprafață. Acesta este un fenomen care se vede și se simte local foarte mult.

Deci, un cutremur de suprafață întotdeauna are replici foarte multe și acum, depinzând de configurația tectonică și depinzând și de magnitudinea cutremurului principal, vom mai vedea cutremure importante cu magnitudini, să zicem, peste șase (pe scara Richter, n.r.), care practic ajută la reechilibrarea tensiunilor din zonă, dar nu ajută societatea pentru că vor crea și mai mari distrugeri peste, adică vor dărâma și ceea ce a fost doar slăbit de cutremurul principal. (...)

Există însă și situații în care cutremurele care urmează unui cutremur puternic sunt de un mecanism diferit. Deci, practic, ne putem gândi că un anumit cutremur a creat un deranjament, o stare de instabilitate într-o anumită zonă care încet, încet a indus o altă stare de instabilitate într-un alt loc.

Au fost în 2023 în Turcia foarte multe cutremure de magnitudine peste șapte.

O replică este un cutremur asemănător celui mamă. Are o magnitudine ceva mai mică decât cel care a produs, care a inițiat activitatea seismică. În general, are același mecanism de producere și adâncimi vecine, falii comune.

Deci, sunt ca o familie de cutremure cu caracteristici asemănătoare, doar că magnitudinile sunt din ce în ce mai mici până când Pământul ajunge la un echilibru, la un nou echilibru stabil.

În calculul hazardului în fiecare țară se știu zone care au perioade de activitate și apoi lucrurile se reechilibrează, seismic, acolo populația poate să și uite de evenimentele puternice care au avut loc. Din nou, starea de tensiuni crescând, din nou se eliberează sub formă de cutremure. Cutremure de suprafață care vor avea replic și care se sting.

Iarăși nu putem spune că nu vor mai avea loc niciodată acolo, chiar dacă trec ani. Din punct de vedere al seismologului, dacă a fost un cutremur acolo, în mod sigur la un anumit interval de timp se mai poate produce.

De fapt, unii chiar cred într-un fel de periodicitate, să-i zicem, a cutremurelor. Adevărul este că majoritatea cutremurelor semnificative apar cam în aceleași locuri, însă nu au o periodicitate, cum să spun, măsurabilă, nu sunt constante aceste perioade de acalmie între evenimentele mari, astfel încât să poți dezvolta modele foarte bune de predicție. Se încearcă, bineînțeles, nu s-a renunțat la această idee, dar greu.

Deocamdată, cutremurele rămân fenomene total imprevizibile.

”Au fost, prin anii 80, mari speranțe în domeniul predicției. S-au făcut institute întregi care aveau o singură direcție, credeau că statistica, eu știu, coroborată cu informația geologică și seismologică vor da rezultate mult mai substanțiale.

Dacă ar fi reușit cineva să dea o predicție, ar fi fost o știre care făcea în conjurul planetei, o predicție înseamnă să știu magnitudinea, să știu locul, și să știu intervalul de timp în care aștept acest cutremur. O predicție înseamnă pe falia X se va produce un cutremur de magnitudină șapte în anul 2025 lunile marche, eu știu, august. Aceasta este o predicție.

Dar dacă spun, eu știu, ”Vrancea va produce astăzi un cutremur”, aceasta nu este o predicție, pentru că oricum va produce un cutremur. Pentru că e activă. Și poate să fie 0,8.(cutremurul, n.r.), adică un cutremur pe care acum, eu știu, 10 ani nici nu mi-aș fi imaginat că pot să-l înregistrez și să-l localizez.”

Carmen Cioflan este dr. în fizica globului, cercetător în Departament Cercetare-Dezvoltare și Inovare, specializarea în ”propagarea undelor seismice (simulare si modelare medii de propagare), inginerie seismică (spectre de proiectare), analize de hazard probabilist, determinist, neodeterminist; evaluare efecte locale, microzonare seismică, EWS, vulnerabilitate și scenarii de risc seismic” (CV).

Tandemul psiholog-psihiatru. De ce tratamentul sănătății mintale nu este „ori–ori”, ci „împreună”
Știință 22 Ianuarie 2026, 17:46

Tandemul psiholog-psihiatru. De ce tratamentul sănătății mintale nu este „ori–ori”, ci „împreună”

Cât de „uman” este perceput medicul psihiatru și de ce unii pacienți preferă terapia, în timp ce...

Tandemul psiholog-psihiatru. De ce tratamentul sănătății mintale nu este „ori–ori”, ci „împreună”
Neal Stephenson în limba română: Snow Crash
Știință 22 Ianuarie 2026, 10:00

Neal Stephenson în limba română: Snow Crash

În mod paradoxal poate, scriitorul Neal Stephenson a devenit extrem de popular, deși scrierile sale sunt de obicei...

Neal Stephenson în limba română: Snow Crash
Cezar Irimia, președinte FABC: „Un procent de 5% din costurile tratamentului în oncologie uneori pot însemna mii de euro pe lună”
Știință 21 Ianuarie 2026, 11:35

Cezar Irimia, președinte FABC: „Un procent de 5% din costurile tratamentului în oncologie uneori pot însemna mii de euro pe lună”

În prezent, pacienții oncologici beneficiază de servicii medicale decontate fără coplată în programele naționale...

Cezar Irimia, președinte FABC: „Un procent de 5% din costurile tratamentului în oncologie uneori pot însemna mii de euro pe lună”
Technobuild 4.0 - Laborator pentru liceeni, dedicat construcțiilor durabile
Știință 20 Ianuarie 2026, 15:10

Technobuild 4.0 - Laborator pentru liceeni, dedicat construcțiilor durabile

La Colegiul Tehnologic „General David Praporgescu” din Turnu Măgurele a fost lansat Laboratorul Tehnic...

Technobuild 4.0 - Laborator pentru liceeni, dedicat construcțiilor durabile
Rozalina Lepădatu, președinte APAA: „Bolnavii cronici nu-și iau o zi de concediu medical ca să facă o punte sau să chiulească de la serviciu, ci pentru că se duc la spital să-și administreze un tratament”
Știință 20 Ianuarie 2026, 10:59

Rozalina Lepădatu, președinte APAA: „Bolnavii cronici nu-și iau o zi de concediu medical ca să facă o punte sau să chiulească de la serviciu, ci pentru că se duc la spital să-și administreze un tratament”

De la 1 februarie, se schimbă modul de plată a concediilor medicale. Noua măsură luată de autoritățile sanitare prevede ca...

Rozalina Lepădatu, președinte APAA: „Bolnavii cronici nu-și iau o zi de concediu medical ca să facă o punte sau să chiulească de la serviciu, ci pentru că se duc la spital să-și administreze un tratament”
„Centrele de excelență în cercetare - cea mai mare investiție din istoria cercetării românești”
Știință 19 Ianuarie 2026, 23:10

„Centrele de excelență în cercetare - cea mai mare investiție din istoria cercetării românești”

1,5 miliarde de lei este bugetul alocat celor 18 Centre de excelență de cercetare din România declarate...

„Centrele de excelență în cercetare - cea mai mare investiție din istoria cercetării românești”
Plasticul, între utilitate și responsabilitate
Știință 16 Ianuarie 2026, 15:05

Plasticul, între utilitate și responsabilitate

Este unul dintre cele mai folosite materiale, indispensabil nu doar în viața de zi cu zi dar și în multe...

Plasticul, între utilitate și responsabilitate
Lia Șchiopu: „E un cumul de factori în tratarea dependențelor, cred că 50% din programul de recuperare îl face determinarea pacientului”
Știință 15 Ianuarie 2026, 16:56

Lia Șchiopu: „E un cumul de factori în tratarea dependențelor, cred că 50% din programul de recuperare îl face determinarea pacientului”

De aceea, cea mai bună pare să fie combinația psiholog-psihiatru, explică, la  Știința 360 ,  Lia Șchiopu , ...

Lia Șchiopu: „E un cumul de factori în tratarea dependențelor, cred că 50% din programul de recuperare îl face determinarea pacientului”
Ascultă live

Ascultă live

05:00 - 06:00
Teatrul Național Radiofonic - Biografii, memorii
Ascultă live Radio România Cultural
05:05 - 07:00
Bună dimineaţa, România!
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
05:00 - 06:00
Espańol 4
Ascultă live Radio România Internaţional 1
05:07 - 07:00
România, devreme (RRA)
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
04:00 - 06:00
FERMIER ÎN ROMÂNIA
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
00:00 - 06:00
Transilvania by night
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța Folclor
Ascultă live Radio România Constanța Folclor
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
04:00 - 06:00
Seară de teatru
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Conviețuiri
Ascultă live Conviețuiri