Ce știm despre incendiul de la depozitul Antefrig din București din seara de 23 septembrie 2025

În seara de 23 septembrie a.c., la o hală de depozitare din sectorul 2 al Capitalei s-a produs un incediu puternic. ”La sosirea primelor echipaje de pompieri, incendiul se manifesta cu flacără deschisă și degajări mari de fum, pe o suprafață de aproximativ 7.000 mp”, se menționează pe site-ul Inspectoratului pentru Situații de Urgentă ”Dealul Spirii” Bucuresti - Ilfov. ” Au fost emise patru mesaje RoAlert succesive, pentru informarea și avertizarea populației.

Hala avea destinație de rerigerare, cu alte anexe alipite de aceasta. Structura metalică a construcției a fost afectată de temperaturile ridicate înregistrate pe timpul incendiului, astfel că a fost distrusă în mare proporție (...).

Au fost alertate 26 de autospeciale de stingere cu apă și spumă, o autospecială de intervenție și salvare de la înălțime, o autospecială de descarcerare, Detașamentul Special de Salvatori, autospeciala de transport roboți, autocamionul de transport spumogen, autospeciala CBRN și două echipaje SMURD”, se mai menționează pe site-ul Inspectoratului pentru Situații de Urgentă ”Dealul Spirii” Bucuresti - Ilfov (https://isubif.igsu.ro/comunicate-de-presa/interventii-misiuni-si-activitati-preventive-in-perioada-23-24.09.2025-596)

”Era o suprafață foarte mare și această hală de depozitare era compartimentată, erau mai multe compartimente, fiecare cu proprietari diferiți, care depozitau materiale diferite, destinate cel mai probabil comerțului înainte de producerea incendiului. Acolo erau depozitate recipiente sub presiune, precum și materiale alimentare, sticle de diferite produse, produse de măcelărie sau alte materiale combustibile, precum și paleți și elemente de lemn”, a declarat, la emisiunea Știința 360, sublocotenent Eduard Ștefan, Pfițet Relații Publice în cadrul ISU București-Ilfov.

Și ”având în vedere diversitatea materialelor, a fost o intervenție destul de complexă. (...) Nu au mai apărut situații noi, dar lucrăm pentru a ne asigura că nu se reaprinde incendiul, pentru a elimina și a lichida ultimele focare care se mai regăsesc sub dărâmături.”

În momentul de față, ”nu există niciun pericol de explozie, nu există niciun pericol ca acest incendiu să se extindă. Este spre finalizare, dar degajarea molozului și a dărâmăturilor este un proces de durată, care s-ar putea să întindă pe parcursul zilei de astăzi sau chiar și pe parcursul zilei de mâine.”

Fiind vorba despre o hală cu o destinație de răcire, deci o hală frigorifică, asta înseamnă că, din construcție vorbim depanouri termoizolante din spumă poliuretanică și/sau polistiren. Prin urmare, prin ardere rezultă un amestec de mai multe substanțe toxice, spune Dr. ing. Gabriel Vasilievici, cercetător științific gr. II in cadrul Echipei 2 – Bioresurse alternative și biocombustibili din Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie și Petrochimie – ICECHIM București (https://icechim.ro/ro/grupuri-de-cercetare-dezvoltare/e2-bioresurse-alternative-si-biocombustibili/).

”Prin ardere rezultă o serie de compuși toxici, asfixianți, ucigași rapizi, mai pot fi numiți: monoxid de carbon, acid cianhidric din spumele poliuretanice, stiren, compuși aromatici policiclici, care se atașează de particulele cu dimensiuni micronice și sub-micronice care formează fumul, care este foarte periculos pentru că se absorbe pe aceste particule și este purtat de vânt. (...)

Avem o serie de mase plastice, avem cabluri, cabluri electrice, cămășile cablurilor electrice, de asemenea avem mobilier, termopane, nu cunosc situația de la fața locului din acest incendiu dar putem presupune că au fost și termopane, policlorură de vinil, care degajă la fel acid clorhidric, deci gaze puternic iritante și acizi corozivi.”

Din comunicatul ISU BUcurești-Ilfov știm că structura metalică a construcției a fost afectată foarte serios. În urma arderii, se degajă, de asemenea, o serie de compuși.

”O structură metalică, din oțel galvanizat, de exemplu, putem presupune asta, era protejată prin galvanizare. Prin ardere, la temperatură mare, deci (...), se formează oxid de zinc care se adaugă pulberilor existente. Oxidul de zinc este oricum mai puțin periculos, dar ținând cont că este vorba tot de particule care se adaugă fumului deja produs prin arderea panourilor termoizolante și a maselor plastice și a tuturor componentelor care se află într-o construcție industrială, de tip industrial.”

”Ministerul Mediului anunță că stațiile de monitorizare a aerului din zona afectată au înregistrat depășiri semnificative ale concentrațiilor de particule (PM10 și PM2.5). La stația B16 – Bd. Basarabia, s-au atins valori de până la 350 µg/m³, de peste șapte ori mai mari decât limita admisă”, scria, azi, și digi24.ro (https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/ministerul-mediului-unde-s-au-inregistrat-valori-de-peste-7-ori-mai-mari-decat-limita-admisa-in-urma-degajarilor-mari-de-fum-3426351).

”Da, am avut o situație la o singură stație unde a fost o depășire de până la șapte ori”, a declarat, la Știința 360, Corina Lupu, Director General - Direcția Generală Monitorizare și Laboratoare din cadrul Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate (https://ananp.gov.ro/).

(...) Concentrația maxim admisă este de 50 de micrograme/metru cub și am avut 350 de micrograme la o singură stație.Dar ulterior a avut o scădere constantă a valorilor până la ora 23.00, după care am mai avut o creștere între ora 3 și 5 dimineața, dar până la 136, nu s-a mai ajuns la 300 de micrograme/metru cub.

Ulterior am avut la mai multe stații, dar nu depășiri atât de mari. Dedouă, trei ori însă, da, am avut. Zonele afectate (...) și concentrațiile mari au fost surprinse și de stațiile din rețeaua națională de monitorizare la Mihai Bravu, la Veranda Mall, Bulevardul Basarabia, care e o stație de trafic, la Colegiul Tehnic Mihai Bravu, în parcarea de la Palatul Copiilor...(...) Am fost în continuă colaborare cu Administrația Națională de Meteorologie și am știut exact în fiecare oră și prognoza dumnealor. Dar autolaboratorul de la Direcția de Mediu din București de asemenea a fost acolo și a monitorizat...Problema a fost la particulele de suspensie”, PM2,5 și PM10. (...)

”Vom vedea ulterior din fracția de PM10 ce a conținut acel nor degajat în urma incendiului.În prima fază, am făcut analize care sunt impuse de legislația europeană și de legislația națională. Adică Organizația Mondială a Sănătății împreună cu Comisia Europeană, pentru a face o radiografiere a sănătății populației, impune să facem la anumiți poluanți. S-a făcut la toți acei poluanți.Evident că în funcție de incendiu, în funcție de accident, există poluanți specifici.Noi toți ne plângem de mirosuri care pot fi date cel mai adesea de creșterea amoniacului și a hrogenului sulfurat.Cu toate astea, Organizația Mondială a Sănătății și Comisia Europeană nu impun astfel de determinări.

România însă are probleme și la acest aspect.Pentru incendiu, s-au determinat toți poluanții care pot fi incriminați de determinarea calității mediului dar și a sănătății populației.”(...)

Din analiza fracției de PM10 ”putem determina ulterior, în laboratoare, nu pe teren, diverși compuși care se pot afla în acea fracție”, mai spune Corina Lupu, Director General - Direcția Generală Monitorizare și Laboratoare din cadrul Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate.

”Compoziția aerului pe care respirăm în astfel de momente este extrem de complexă”, a spus, la Știința 360, și Beatrice Mahler, medic primar pneumolog la Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta din Bucuresti, dr. în științe medicale, șef de lucrări la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila“ din București, cu preocupări în sfera tuberculozei, a impactului poluării asupra aparatului respirator, a recuperării respiratorii și, nu în ultimul rând, a comunicării medicale (https://humanitas.ro/autori/beatrice-mahler).

”Vorbim de particule PM 2,5 și de PM10, vorbim de flor, vorbim de substanțe care nu toate agresează plămânul, cel mai mult plămânul este afectat de particule de materia de 2,5, dar și cele mai mici.Celelalte substanțe sunt însă agresivecu mucoasele și cu tegumentele,de exemplu, Zincul poate să dea reacții conjunctivale,să înceapă să ne lăcrimeze ochii,poate să producă o iritație la nivelul căilor aeriene superioare, (...) practic avem un disconfortla nivelul feței,însă cu adevăratagresive pentru plămâni și pentru aparatul cardiovascularsunt particulele PM2,5 sau mai mici,adică niște particule foarte mici,care au capacitatea să treacăinclusiv de filtrul pe care îl avem în nas,pentru că nasul, prin structura pe care o are,prin perii pe care îi arepermite filtrarea aerului,de aceea este recomandată respirațiape nas.”

Pe larg, despre acest subiect, la Știința 360, realizatoare Corina Negrea.