Monica Dan: "E atât de important să nu ne raportăm la infecția cu HIV ca și cum ar fi problema altora! Poate fi problema oricăruia dintre noi în situația în care riscăm"

”Impresia generală este că a intrat un pic într-un ”con de umbră” infecția cu HIV, pentru publicul general, pentru finanțatori, pentru autoritățile de sănătate publică, pare că există ideea că lucrurile sunt rezolvate atâta timp cât există multe tipuri de medicamente care gestionează bine boala și care oferă o calitate a vieții persoanei infectate, chiar dacă nu reușesc să vindece boala. Și din cauza asta, cumva, persoanele care trăiesc cu HIV, care se confruntă cu problema asta, au de multe ori sentimentul că nu li se mai acordă importanța cu care au fost obișnuiți”, spune Monica Dan, psiholog și psihoterapeut, cu experiență în consiliere individuală și de grup, în special în contexte legate de adicții, HIV, tuberculoză și alte probleme cronice de sănătate în cadrul ARAS, Asociația Română Anti-SIDA (www.aras.ro).

”E o idee pe undeva firească, dar pe de altă parte este și detrimentală - din perspectiva prevenirii infecției cu HIV, pentru că oamenii pot să nu se protejeze în continuare și să își spună ”nu mi se poate întâmpla mie”, dar este detrimental și din perspectiva diagnosticării precoce a infecției, adică oamenii pot evita să se ducă să se testeze, pot amâna această examinare medicală, această investigație medicală simplă, aceea de a face un test HIV, ceea ce poate duce în cazul celor care sunt de fapt infectați cu HIV la amânarea începerii tratamentului, și asta este un lucru foarte rău. Se întâmplă asta și în alte țări, dar la noi în țară, din păcate, se întâmplă destul de frecvent faptul de a face un test HIV abia atunci când apar simptome, când apar probleme de sănătate.”

Dar când își fac oamenii un test pentru HIV? Când au o suspiciune?

Când apar simptomele, deja înseamnă că infecția există!

”Există, și infecția este probabil suficient de avansată ca să permită unor alte probleme de sănătate, de exemplu, infecții cu diferiți microbi oportuniști, care profită de slăbirea sistemului imunitar, pentru a se dezvolta. Deci boala este acolo și de regulă e avansată. Acum stau și mă gândesc că unii dintre clienții cu care lucrez de câțiva ani buni, îmi spuneau că aveau astenie, erau foarte slăbiți, oboseau foarte ușor.

La alte persoane apar altfel de simptome. Uneori, alți specialiști pot sesiza niște probleme de sănătate care apar frecvent pe fondul infecției cu HIV. De exemplu, pot fi oncologi care pot să recomande testul HIV cuiva care are o formă de cancer anume, sau poate să fie un stomatolog care vede în gură anumite ciuperci.

Deci și alte specialități medicale pot să sesizeze, poate un pic mai timpuriu, niște probleme care să fie revelatoare pentru infecția cu HIV și să recomande testarea. Mai puțin am avut cazuri în care oamenii au făcut testul HIV pentru că au vrut, pentru că s-au gândit că au fost la risc. Și, din păcate, testul lor a fost reactiv, adică erau infectați cu HIV.” (...)

”Foarte mulți dintre cei cu care am lucrat sunt persoane care nu sunt la risc, adică sunt din populația generală. Persoane căsătorite, persoane care au fost căsătorite, femei care au aflat de infecția cu HIV atunci când li s-a făcut testul HIV înainte de naștere, în timpul sarcinii. Deci nu erau niște riscuri foarte frecvente, nu erau, în unele cazuri, riscuri ușor reperabile.

De aceea e atât de important să nu ne raportăm la infecția cu HIV ca și cum ar fi problema altora, poate fi problema oricăruia dintre noi în situația în care riscăm. E adevărat există și categoria persoanelor care au riscuri frecvente, cei care se injectează cu droguri și, de asemenea, bărbații care fac sex cu bărbați. Sunt două categorii de persoane care sunt mai grav afectate de epidemia de HIV, adică epidemia în rândul acestor categorii este în creștere mai rapidă decât în restul populației.

(...) Sunt foarte multe lucruri care lipsesc în domeniul prevenirii și asta pentru că, într-adevăr, infecția cu HIV a intrat într-un con de umbră, așa o simțim și noi cei care lucrăm în domeniul ăsta. Și, desigur, există și alte patologii foarte grave, foarte severe, care necesită bugetare corespunzătoare!”, pentru că, spune Monica Dan, ”există patologii care sunt legate de HIV: hepatitele, tuberculoza. Practic, infecția cu HIV este una dintre infecțiile cu transmitere sexuală și alături de ea pot apărea și alte, și apar frecvent Hepatitele tip B, C (care fac parte și ele din această categorie, deși poate pe undeva lumea medicală nu le consideră ca atare, dar se transmit și prin contact sexual și sunt extrem de numeroase, adică sunt mult mai mulți oameni care au hepatită B sau hepatită C).

Din fericire, hepatita de tip C acum se poate trata, se poate vindeca, iar cealaltă se gestionează. E foarte importantă abordarea lor împreună. După cum e importantă abordarea infecției cu HIV în paralel cu sifilis.

Avem foarte mult sifilis, asta iarăși cred că este o problemă de sănătate publică. De mult a trecut într-un plan secund, dar ea există și face multe victime.”

Pentru că sifilis e o boală cu transmitere sexuală, dacă nu te protejezi.

”Tratamentul pentru sifilis trebuie să fie prescris de un medic dermato-venerolog, deci ori ai asigurare de sănătate, ori plătești o consultație, și nu toată lumea e în situația asta. Noi lucrăm cu oameni care nu pot nici să plătească și nici să aibă asigurare de sănătate. Și, de asemenea, rețeta aceea este complicat de luat.

Antibioticele se prescriu greu în ziua de astăzi. De aceea noi avem clienți pentru care trebuie să găsim soluții excepționale. Soluții excepționale, să lucrăm cu un medic care să prescrie, să găsim, nu știu dacă se poate să fie inclus într-un proiect și alte asociații fac la fel”, spune Monica Dan la Știința 360.