Răzvan Cherecheș: „Dacă intri într-un spital și vezi că există doctorițe sau asistente care au inele pe degete sau unghii tehnice, acolo există infecții nosocomiale”
29 Septembrie 2025, 17:40
Infecțiile nosocomiale, adică acele infecții pe care pacienții le contractează în spitale, reprezintă una dintre cele mai grave și mai ignorate probleme ale sistemului sanitar românesc. Deși oficial România raportează printre cele mai mici rate din lume, realitatea din teren este complet diferită. Prof.univ.dr. Răzvan Cherecheș, Directorul Centrului de Inovare în Sănătate al Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca discută despre cauzele reale ale infecțiilor și soluțiile pe care autoritățile continuă să le ignore.
Problema nu este doar că infecțiile există, ci că nu sunt recunoscute oficial. Din perioada comunistă și până astăzi, raportarea lor a fost privită ca o pată pe obrazul managerilor de spitale. Iar în loc să fie rezolvate, ele sunt ascunse sub preș.
„Noi nu raportăm. Spitalul din România nu raportează infecții nosocomiale. (…) În loc să identificăm problemele și să le rezolvăm, le subraportăm.
Este simptomatic pentru sistemul de sănătate a României. Noi nu raportăm, spitalele din România nu raportează infecții nosocomiale! Asta e o istorie întreagă care a venit din perioada comunistă în care, dacă raportai probleme în instituția ta, erai penalizat ca manager”, spune Răzvan Cherecheș.
Și atunci, în loc să identifici problemele și să le rezolvi, le subraportam. Și asta se întâmplă la scală mare. România are printre cele mai mici rate de infecții nosocomiale din lume din cauza că nu le raportăm și atunci nu putem să le abordăm (...).
Infecții nosocomiale țin exclusiv, ca și responsabilitatea ultimă, de manager și de director medical. Și sunt vizibile din avion, ca să zic așa. În sensul că dacă intri într-un spital și vezi că există doctorițe sau asistente care au inele pe degete sau unghii tehnice, acolo există infecții nosocomiale.
(...) Iarăși, dacă pe lista de achiziție a spitalului nu există soluții de dezinfectare pe bază de alcool care conțin factor de hidratare pentru mână - din cauză că personalul dezvoltă dermatite și leziuni din cauza soluțiilor de dezinfectare -, atunci nu se utilizează suficient soluțiile de dezinfectare. Deci poți să identifici și să prezici, uitându-te la lista de achiziții și uitându-te vizual la mâinile personalului medical, poți să-ți dai seama clar care sunt ratele de infecții nosocomiale.
(...) Când vine vorba de infecții nosocomiale, mâinile personalului joacă cel mai important rol. Și pe aici înseamnă disciplină.”
Această cultură a negării face imposibilă combaterea fenomenului. Fără raportare, nu există date, iar fără date nu pot fi luate măsuri eficiente.
În ciuda progreselor medicinei, lupta cu infecțiile transmise prin mâinile personalului medical rămâne una dintre cele mai dificile bătălii. De la bijuterii și unghii tehnice până la lipsa soluțiilor dezinfectante adecvate, detalii aparent banale pot indica un risc major. Profesorul Răzvan Cherecheș amintește că disciplina igienei nu este un moft, ci o măsură de viață și de moarte. Deși pare elementar, ritualul corect al dezinfectării înainte și după fiecare contact cu un pacient este deseori ignorat, iar o singură abatere poate declanșa un lanț de infecții.
„Dacă vă dați aminte, a fost și o revoltă într-unul dintre spitale pentru că epidemiologul a impus ca personalul medical feminin să nu mai aibă unghii tehnice și bijuterii.
Și a fost revoltă!
Simplu fapt ca un angajat a sistemului de sănătate poate să pună problema să se revolte (când i se spune că unghiile tehnice și bijuteriile pun în pericol viața pacienților) (...), arată cât de puțin este înțeles pericolul infecțiilor nosocomiale.”
Spitalele nu duc lipsă de regulamente, acestea există, sunt aprobate și detaliate pentru fiecare tip de secție, problema reală este lipsa aplicării lor „cu sfințenie”.
Mai mult, absența epidemiologilor din spitale transformă lupta cu infecțiile într-o misiune aproape imposibilă.
„O asistentă medicală nu va avea niciodată suficientă autoritate ca un medic să impună reguli și disciplină într-un spital sau să se impună în fața managerului sau directorului medical.”
Infecțiile nu sunt doar o problemă medicală, ci și una politică. Managerii numiți politic evită să raporteze cazuri pentru a nu crea „complicații” pentru cei care i-au numit. Soluția propusă? Inversarea logicii: spitalele ar trebui să fie recompensate pentru raportare, nu pedepsite.
„În loc să fie sancționați managerii care raportează infecții nosocomiale, ei ar trebui să primească un bonus. Cu cât raportezi mai mult, cu atât primești mai multe fonduri pentru rezolvare. (...) Dacă sistemul politic nu prioritizează sănătatea, oamenii vor continua să moră și mai mult”.
Una dintre cele mai alarmante consecințe ale lipsei de control este apariția bacteriilor rezistente la antibiotice. Aceste bacterii transformă spitalele în medii ostile pentru pacienții vulnerabili, în special nou-născuți sau persoane cu imunitate compromisă. Profesorul Răzvan Cherecheș atrage atenția că spitalele vechi, construite în urmă cu peste 30 de ani, amplifică riscul. În lipsa unor clădiri moderne și a materialelor care respectă standardele actuale, bacteriile își creează propriul ecosistem.
9 copii internați la secția ATI a Spitalului de Urgență pentru Copii „Sfânta Maria” din Iași s-au infectat cu Serratia marcescens, o bacterie intraspitalicească. 7 dintre ei au decedat.
Pe larg despre toate acestea dar și despre nevoie unui sistem puternic și eficient de sănătate publică, despre soluții și pași de urmat - în interviul acordat emisiunii Știința 360, realizatoare Corina Negrea.
