Valentin-Veron Toma: "Dacă nu luăm măsuri rapid, vom avea crize alimentare, crize de apă și crize de sănătate"
23 Septembrie 2025, 08:15
Schimbările climatice nu mai sunt doar o problemă de mediu, ci o urgență de sănătate publică. Un raport recent, „Schimbările climatice și sănătatea publică. Impactul valurilor de căldură și al temperaturilor extreme în România” , scoate la iveală date îngrijorătoare despre cum temperaturile crescute afectează direct organismul uman. Despre aceste concluzii a vorbit la Știința 360 Dr. Valentin-Veron Toma, doctor în psihiatrie la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, șeful Departamentului de Antropologie Culturală și Socială din cadrul Institutului de Antropologie „Francisc I. Rainer” al Academiei Române, într-un dialog cu Corina Negrea.
Dr. Valentin-Veron Toma este și co-președinte al Grupului de lucru pe sănătate al EEAC Network Bruxelles (https://eeac.eu/) iar din ianuarie 2025 - vicepreședinte al Consiliului Consultativ pentru Dezvoltare Durabilă, CCDD din cadrul guvernului României.
Valurile de căldură devin o amenințare reală pentru viață. Mortalitatea asociată temperaturilor extreme a crescut cu 8% între 2013–2022 comparativ cu deceniul anterior, se arată în raport. Estimările arată că ”până în 2040, jumătate din populația urbană a României va fi afectată de episoade de caniculă severă”.
Dr. Valentin-Veron Toma atrage atenția că, deși consensul științific este clar, există încă voci care contestă realitatea climatică.
„Este foarte important să spunem foarte clar că la nivelul comunității științifice există un consens cu privire la cauzele antropogenice ale schimbărilor climatice. Omul, societatea, civilizația, contribuie în mod activ la crearea fenomenelor care generează atâta tulburare a economiilor globale, dar chiar și a sănătății umane. La nivel de politici publice lucrurile nu sunt atât de clare și nu există consens, fiecare țară încercând să promoveze într-un fel sau altul o agendă sau alta.”
Raportul analizează impactul temperaturilor extreme asupra celor trei mari sisteme vitale: cardiovascular, respirator și nervos.
„Noi aveam un climat temperat continental, aveam un anumit regim termic în timpul verii, dar acum lucrurile s-au schimbat și se vede foarte clar din datele istorice de la Agenția Națională de Meteorologie că temperaturile medii anuale în timpul verii cresc an de an. Dacă în 2023 s-a spus că s-a depășit un anumit nivel de temperatură care nu fusese depășit din anul 1850, în 2024 s-a depășit cel din 2023 iar anul ăsta s-a depășit cel din 2024.”
Nu toată populația este afectată la fel. Conform raportului, categoriile cele mai expuse sunt: persoanele peste 65 de ani, pacienții cu boli cronice (cardiovasculare, renale, diabet, tulburări psihice), femeile însărcinate și copiii. Mai grav, studiile recente arată că expunerea prelungită la valurile de căldură accelerează îmbătrânirea biologică.
Valurile de căldură aduc un efect de domino: secetă, insecuritate alimentară, lipsă de apă și apariția bolilor tropicale în zone unde până acum nu existau.
„Există consecințe mult mai mari, sistemice, ale creșterii intensității valurilor de căldură. Dincolo de mortalitate, este agravarea secetei și a insecurității alimentare, penuria de apă și extinderea arealului în care pot apărea boli infecțioase tropicale transmise prin vectori, insecte, precum țânțarii și căpușele. Se creează astfel o presiune foarte mare asupra sistemelor de sănătate, dar și a comunităților vulnerabile. Și dacă nu luăm măsuri rapid în aceste direcții, vom avea crize alimentare, vom avea crize de apă, vom avea crize de sănătate.”
Pe larg despre acest subiect în emisiunea Știința 360, realizatoare Corina Negrea.
Capitolul ”Schimbările climatice și sănătatea publică - Impactul valurilor de căldură și al temperaturilor extreme în România” face parte din cel de-al doilea volum ”Starea climei în România”, care va fi lansat în luna octombrie, autori Dr. Adina Eliza Croitoru și Dr. Valentin-Veron Toma.
Dr. Adina Eliza Croitoru este profesor universitar la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Facultatea de Geografie, unde predă și desfășoară cercetări în domeniul fenomenelor meteo-climatice extreme, al schimbărilor climatice și al impactului acestora asupra mediului și societății, (...) este membră a Consiliului Consultativ pentru Dezvoltare Durabilă, CCDD din cadrul Guvernului României, ca expert pentru Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 13 - Acţiune climatică (detalii https://www.
Dr. Valentin-Veron Toma este doctor în psihiatrie al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, șeful Departamentului de Antropologie Culturală și Socială din cadrul Institutului de Antropologie „Francisc I. Rainer” al Academiei Române din București, co-președinte al Grupului de lucru pe sănătate al EEAC Network (Bruxelles) iar din ianuarie 2025 - vicepreședinte al Consiliului Consultativ pentru Dezvoltare Durabilă, CCDD din cadrul guvernului României (detalii https://www.
