Idei în nocturnă. Pagini de Istorie: 13 septembrie 1848. O pagină glorioasă a istoriei noastre. Invitat, prof.univ.dr Matei Cazacu

Realizator, Dan Manolache

Vom evoca în emisiunea din această seară câteva momente reprezentative ale desfășurării Revoluției de la 1848 în Țara Românească insistând asupra episodului eroic al luptei pe care compania de pompieri condusă de Pavel Zăgănescu a purtat-o cu trupele turcești ce pătrundeau în București.

Iată mai întâi faptele. Sfârșitul Revoluției de la 1848 din Țara Românească este determinat de intervenția armatelor turcești și rusești. Cele conduse de Fuad Pașa au trecut Dunărea iar cele conduse de generalul Luders, Milcovul. În fața acestui pericol imposibil de înfruntatLocotenența Domnească ce conducea principatul dunărean hotărăște să nu ăprocedeze la o rezistență, de altfel lipsită de orice sorți de izbândă. În consecință a ordonat ca unitățile militare aflate în București să fie pregătite ca, sub comanda colonelului Radu Golescu, comandantul Regimentului 2 Infanterie, șeful garnizoanei, să se deplaseze în cazarma din Dealul Spirii unde urmau să prezinte „cuvenitele onoruri” trupelor turceși.

La 13 septembrie, acestea au pornit pe trei coloane de pe Câmpul Cotrocenilor, unde își aveau tabăra, pentu a ocupa capitala. Cea comandată de Kerim Pașa s-a îndreptat spre Dealul Spirii pentru a primi predarea cazărmii unde urmau să fie încartiruite trupele turcești. Comandantul turc cere însă militarilor români aflați în cazarmă să predea armele.

Cererea, socotită dezonorantă, este respinsă de colonelul Golescu pentru el și pentru cei 800 de militari aflați sub comanda sa. Turcii se retrag și în acel moment se produce întâlnirea lor cu pompierii companiei căpitanului Pave Zăgănescu, chemați pentru completarea garnizoanei dar sosiți cu întârziere. În contextul unei busculade, sublocotenentul Dincă Bălăceanu a tras un foc de armă declanșând astfel înfruntarea. Pompierii, sprijiniți cu foc de camarazii din cazarmă, treușsec să pătrundă în interiorul ei de unde continuă rezistența dar în final acceptă cerea turcilor de a depune armele în schimbul vieții și al libertății.

Aceasta a fost istoria unei bătălii scurte, a durat doar două ore și jumătate, care însă a rămas ca o pagină glorioasă a istoriei noastre. Pe parcursul ei 158 de turci și 48 de români au decedat și 400 turci și 57 de români au fost răniți.

Ați aflat ceva ce nu știați? Dacă nu poate veți afla din detaliile pe care vi le vom oferi în emisiunea noastră. Vom vorbi și despre evenimentele premergătoare evenimentului evoct și desigur și despre ceea ce i-a umat. Vom insista asupra figurilor liderilor revoluției din Țara Românească și asupra destinului lor, știut fiind că mulți dintre ai au luat, voluntar sau silit, drumul exilului.

Fotografiile postate au fost preluate de pe site-ul Wikipedia