Ascultă Radio România Cultural Live

Idei în nocturnă - Pagini de Istorie: O evaluare contemporană a zilei de 23 august 1944

Idei în nocturnă - Pagini de Istorie - marți 20 august 2024, de la ora 21:00. Invitat, dr. Ottmar Trașcă, șeful sectorului Istorie Universală și Relații Internaționale al Institutului de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca.

Idei în nocturnă - Pagini de Istorie: O evaluare contemporană a zilei de 23 august 1944

20 August 2024, 00:05

La 23 august 1989, aflat la balconul unei clădiri în construcție ce urma să adăpostească, se spunea, multe dintre muzeele Bucureștiului, „tovarășul Nicolae Ceaușescu, tovarășa Elena Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat”, salutau parada militară și demonstrația oamenilor muncii. Era omagiată fosta „insurecție armată” devenită, după multe schimbări de perspectivă ideologică, „revoluție de eliberare națională și socială, antifascistă și antiimperialistă”. Avea să fie ultima. Comunismul românesc este atăzi privit cu realism, cu nostalgie, cu indiferență, ignorat sau uitat. Clădirea ultimei și megalomanice aniversări este astăzi o ruină.

Actul de la 23 august rămâne un eveniment, unul de mare importanță nu doar în istoria României. Ne propunem ca în această seară să vorbim despre evenimentul istoric petrecut în urmă cu 80 de ani, pe care îl vom privi din perspectivă germană, sovietică, a aliaților occidentali și desigur din perspectivă românească.

Aşadar, la 23 august 1944, în jurul orei 22 şi 25 de minute, Radio Bucureşti transmitea proclamaţia Regelui Mihai I din care cităm un fragment semnificativ: „În ceasul cel mai greu al istoriei noastre, am socotit, în deplină înţelegere cu poporul meu, că nu este decât o singură cale pentru salvarea ţării de la o catastrofă totală: ieșirea noastră din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite.”

A fost o hotărâre care a marcat decisiv atât viitorul ţării, în primul rând tara noastră a evitat transformarea teritoriului său în teatru de război, cât şi desfăşurarea celui De-Al Doilea Război Mondial. Primul ministru britanic, Winston Churchill opina că „trecerea României de partea cauzei aliate a dat sovieticilor un mare avantaj şi acesta poate fi că ei vor intra în Belgrad şi Budapesta şi posibil, în Viena înainte ca aliaţii occidentali să fi străbătut linia Siegfried. Oricât de dorită ar fi o asemenea incursiune sovietică, efectul său politic asupra Europei Centrale şi Sudice poate fi formidabil în cel mai înalt grad.”

Dacă citim atent rândurile scrise de marele om politic britanic sesizăm regretul că, prin avansul sovietic, șansele unei bune părți a Europei de scăpa de ocupația comunistă se diminuau în mare măsură. Cine ar fi putut crede declarația liniștitoare pe care Viaceslav Molotov o dăduse la 2 aprilie 1944, în care spunea că intrarea trupelor sovietice pe teritoriul țării noastre „este dictată exclusiv de necesitățile războiului și de faptul că trupele inamice continuă rezistența” și adăuga că URSS nu urmărește sa dobândească „vreo parte din teritoriul României” sau să schimbe „ordinea socială în România”.

La rândul său, Albert Speer, ministrul nazist al armamentului îi declara istoricului francez Jacques de Launay„începând din iunie 1944, nu puteam asigura decât sub 50.000 de tone de benzină lunar, iar din august, când trupele noastre au trebuit să părăsească România, cifra a scăzut la 20.000 de tone. Era clar că mergem spre dezastru. Aceasta a fost cauza înfrângerii.”

Revenind la evenimentele de la 23 august 1944 vom menționa că, așa cum afirmă invitatul emisiunii noastre în remarcabila sa lucrare „Relațiile politice și militare româno-germane septembrie 1940 – august 1944”, la acea vreme „România reprezenta nu numai principalul furnizor de petrol pentru mașina de război germană, dar, prin contingentele militare române aflate pe Frontul de Est, era, în același timp, principalul aliat al Whermacht-ului în războiul împotriva URSS”. Autorul menționează și importanța României din punctul de vedere al „căilor de comunicație și aprovizionare a trupelor aflate pe Frontul de Est” și de asemenea impactul pe care o eventuală ocupare a țării noastre l-ar fi avut asupra colaborării Germaniei cu statele balcanice.

Ne vom opri în prima parte a emisiunii la contextul militar al momentului marcat de retragerea de pe frontul romînesc a unor importante forțe germane ce au fost deplasate în Vest ca urmare a debarcării aliate din Normandia.

Slăbirea capacității de luptă a trupelor de pe frontul românesc a fost semnalată, fără consecințe, la Berlin atât lui Hitler cât și OKW-ului de către comandanții armatei germane și direct de către mareșealul Antonescu în timpul ultimei sale întâlniri cu Fuhrerul, la 5 august 1944. Conducerea politică și militară germană a ignorat și avertismentele venite de la București privind o posibilă deteriorare a stabilității politice pro germane a autorităților române. Ele au fost catalogate de Ribentropp drept „flecăreală proastă”, iar de ministrul plenipotențiar Manfred von Killinger, chiar la 15 august, drept „zvonuri murdare”.

Vom vorbi pe parcursul emisiunii despre arestarea Mareșealului Antonecu și constituirea unui nou guvern român, despre reacția politică și militară a Germaniei naziste dar și despre faptul că în câteva zile orice rezistență germană în România a încetat astfel încât trupele sovietice nu au mai avut nimic de „eliberat”. Armata română capturase în acele zile 56.000 de prizonieri germani, dintre care cea mai mare parte a fost predată trupelor sovietice.

Care erau intențiile lui Stalin și cum au fost ele înțelese de elita politică și militară a României, de fapt care erau șansele țării noastre de a se salva de ocupația sovietică, sunt teme pe care le vom aborda de asemenea insistând asupra tratativelor de scoatere a României din război, purtate de opoziție dar și de putere la Ankara, Cairo sau Stockholm.

Idei în nocturnă. Pagini de Istorie -  „Intervenții militare și tranziții politice: din secolul al XVIII-lea pănă în zilele noastre.” Invitat, prof.univ.dr. Dumitru Preda
Idei în nocturnă - Pagini de istorie 10 Septembrie 2024, 09:00

Idei în nocturnă. Pagini de Istorie - „Intervenții militare și tranziții politice: din secolul al XVIII-lea pănă în zilele noastre.” Invitat, prof.univ.dr. Dumitru Preda

„ Intervenții militare și tranziții politice: din secolul al XVIII-lea până în zilele noastre .”,...

Idei în nocturnă. Pagini de Istorie - „Intervenții militare și tranziții politice: din secolul al XVIII-lea pănă în zilele noastre.” Invitat, prof.univ.dr. Dumitru Preda
Idei în nocturnă - Pagini de Istorie:  Viața lui Panait Istrati. Invitat, domnul Stelian Tănase
Idei în nocturnă - Pagini de istorie 03 Septembrie 2024, 09:48

Idei în nocturnă - Pagini de Istorie: Viața lui Panait Istrati. Invitat, domnul Stelian Tănase

Cartea „ Viața lui Panait Istrati ” apărută la editura Corint se citește pe nerăsuflate. Panait Istrati care...

Idei în nocturnă - Pagini de Istorie: Viața lui Panait Istrati. Invitat, domnul Stelian Tănase
Idei în nocturnă - Pagini de Istorie: Războaie care au schimbat lumea. 85 de ani de la declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial

Idei în nocturnă - Pagini de Istorie: Războaie care au schimbat lumea. 85 de ani de la declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial

Marți, 27 august 2024, de la ora 21:00, la Radio România Cultural. Invitat: prof. univ. dr. Cornel Codiță. Realizator: Dan...

Idei în nocturnă - Pagini de Istorie: Războaie care au schimbat lumea. 85 de ani de la declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial
Idei în nocturnă. Pagini de Istorie: „Auzit-ați de un Mihai/ Ce sare pe șapte cai/ de strigă Stambulul vai?” Invitat, prof.dr. Sergiu Iosipescu

Idei în nocturnă. Pagini de Istorie: „Auzit-ați de un Mihai/ Ce sare pe șapte cai/ de strigă Stambulul vai?” Invitat, prof.dr. Sergiu Iosipescu

Versurile din poezia populară culeasă de Vasile Alecsandri dau măsura posterității eroice ce a însoțit trecerea prin...

Idei în nocturnă. Pagini de Istorie: „Auzit-ați de un Mihai/ Ce sare pe șapte cai/ de strigă Stambulul vai?” Invitat, prof.dr. Sergiu Iosipescu
Idei în nocturnă. Pagini de Istorie: Amenințarea războiului nuclear. O istorie a cursei înarmărilor de la Hiroshima și Nagasaki păna în zilele noastre. Invitat, col. Tudor Păcuraru, analist de politică externă

Idei în nocturnă. Pagini de Istorie: Amenințarea războiului nuclear. O istorie a cursei înarmărilor de la Hiroshima și Nagasaki păna în zilele noastre. Invitat, col. Tudor Păcuraru, analist de politică externă

Se împlinesc chiar astăzi 79 de ani de la lansarea primei bombe nucleare asupra orașului japonez Hiroshima . Efectul a...

Idei în nocturnă. Pagini de Istorie: Amenințarea războiului nuclear. O istorie a cursei înarmărilor de la Hiroshima și Nagasaki păna în zilele noastre. Invitat, col. Tudor Păcuraru, analist de politică externă
Idei în nocturnă. Pagini de Istorie: Anotimpul vacanțelor! Patru posibile destinații recomandate de doamna academician Georgeta Filitti

Idei în nocturnă. Pagini de Istorie: Anotimpul vacanțelor! Patru posibile destinații recomandate de doamna academician Georgeta Filitti

Doamna acad. Georgeta Filitti ne propune un prim popas la Castelul Miclăușeni , un frumos monument reprezentativ pentru...

Idei în nocturnă. Pagini de Istorie: Anotimpul vacanțelor! Patru posibile destinații recomandate de doamna academician Georgeta Filitti
Idei în nocturnă. Pagini de Istorie - 110 ani de la declanșarea Primului Război Mondial. Invitat: prof. univ. dr. Petre Otu

Idei în nocturnă. Pagini de Istorie - 110 ani de la declanșarea Primului Război Mondial. Invitat: prof. univ. dr. Petre Otu

Izbucnirea Primului Război Mondial , neașteptată chiar pentru protagoniști, s-a produs la 15/28 iulie 1914 prin...

Idei în nocturnă. Pagini de Istorie - 110 ani de la declanșarea Primului Război Mondial. Invitat: prof. univ. dr. Petre Otu
Idei în nocturnă. Pagini de Istorie: 16 iulie 1054,  Marea Schismă, după 970 de ani. Invitat, prof. dr. Bogdan Tătaru - Cazaban

Idei în nocturnă. Pagini de Istorie: 16 iulie 1054, Marea Schismă, după 970 de ani. Invitat, prof. dr. Bogdan Tătaru - Cazaban

La 16 iulie 1054, legații Papei Leon al IX-lea, decedat în aprilie 1054, cardinalul Humbert, cancelarul Frederic de...

Idei în nocturnă. Pagini de Istorie: 16 iulie 1054, Marea Schismă, după 970 de ani. Invitat, prof. dr. Bogdan Tătaru - Cazaban
Ascultă live

Ascultă live

04:30 - 05:00
Colecții Românești (reluare)
Ascultă live Radio România Cultural
03:30 - 04:53
COLECTIA DE MUZICĂ - OMUL CU CHITARA (R)
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
04:00 - 05:00
Français 4
Ascultă live Radio România Internaţional 1
Acum live
Radio România Internaţional 2
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
00:00 - 06:00
PROGRAM MUZICAL NOCTURN
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
Acum live
Radio România Braşov FM
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța AM
Ascultă live Radio România Constanța AM
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
Acum live
Radio România Timișoara FM
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru