Idei în nocturnă. Pagini de Istorie: Vasile Pârvan, savant și ctitor. 140 de ani de la naștere. Invitat, dr. Irina Achim, cercetător la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române

Realizator, Dan Manolache

Personajul principal al emisiunii din această seară este marele arheolog Vasile Pârvan de la nașterea căruia se vor împlini la 28 septembrie, 140 de ani. Despre el, Nicolae Iorga scria:

„Nu se va găsi nimeni care să unească darurile cele adunate în cel care așa de repede părăsește o glorioasă carieră: cunoștinți arheologice și istorice de o imensă bogăție, o râvnă nesfârșită alături de cea mai sistematică muncă, grija de cel mai neînsemnat detaliu, alături de îndrăzneala celei mai înalte ipoteze. Toate făceau din el un arheolog privit ca egalul oricui în stăinătatea cea mai cultă”.

Vom evoca ascensiunea acestui savant, primul născut al familieiînvățătorului Andrei Pârvan (cu înaintași răzeși în Basarabia) și a Aristiței Chiriac (din Dobrenii Neamțului), la unanima recunoaștere a valorii sale de istoric, arheolog, epigrafist și eseist. De altfel ca măsură a acestei recunoașteri, devine în 1913 membru titular al Academiei Române. Iată doar câteva dintre reperele activității sale de om de știință dar și de excelent manager, așa cum au fost conturate de invitata noastră într-o lucrare în curs de apariție:„Pe linia deschisă de Gr. Tocilescu se va înscrie câţiva ani mai târziu şi demersul lui V. Pârvan de creare a unor muzee arheologice de sit la Ulmetum și mai apoi la Histria. În calitatea sa de director al Muzeului Naţional de Antichităţi din Bucureşti, savantul a depus eforturi importante pentru crearea unor colecţii la Mangalia şi la Silistra, unde urmau să funcţioneze secţii locale ale muzeului central de antichităţi din capitală.

În anul 1915, după ce membrii echipei de arheologi au avut de înfruntat vicisitudinile unei campanii de circa patru luni, în care au locuit în trei corturi şi un bordei, V. Pârvan informa Ministerul cultelor şi instrucţiunii publice asupra necesităţii construirii unei case a responsabilului de şantier la Histria, casă în care să fie adăpostite şi diferite obiecte arheologice provenind din săpături. Cu sprijinul financiar al Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii, Administraţia Casei bisericii, în cursul anului 1916 şi chiar în ajunul ocupării Dobrogei de către trupele bulgaro-germane, V. Pârvan dispune începerea construcţiei la clădirea muzeului de la Histria.”

Din păcate nu a apucat să vadă încheiat acest proiect de suflet realizat mulți ani mai târziu. Pe parcursul emisiunii veți afla și povestea muzeului de la Histria.Din vremea directoratului savantului la Muzeul Naţional de Antichităţi, se păstrează la Histria doar Casa săpăturilor.

Așa cum spuneam, personajul primcipal al emisiunii este Vasile Pârvan cel care, într-o viață din păcate foarte scurtă a reușit să rămână în istorie drept cel mai mare arheolog român. A murit la doar 45 de ani pe masa de operație răpus de o , astăzi banală,…apendicită. Vom discuta însă și despre arheologie care la noi, în a doua jumătate a secolului al XIX-lease transformă „dintr-un domeniu al amatorilor şi colecţionarilor cu dare de mână într-o ştiinţă ce se dorea normată de un cadru legislativ adecvat şi modern”. Am citat din aceeași lucrare a invitatei noastre.

În încheierea acestei scurte prezentări, vom cita cuvintele lui Vasile Pârvan, cuvinte cu valoare de…autoportret. „Învățații care scriu istoria popoarelor sunt de două feluri : unii, care din copilărie și până la bătrânețe au trăit din cărți, iar alți, care au răit viața cea de toate zilele, cu luptele, necazurile, urâțeniile și frumusețile ei, cunoscând în carne și oase oameni vii de toate felurile.”

Fotografiile postate au fost preluate din fototeca Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” și de pe site-ul Wikipedia.