Ascultă Radio România Cultural Live

Idei în nocturnă- Pagini de Istorie, marți 12 aprilie 2022, Radio România Cultural (21.10- 22).  „Ștefan, Ștefan, Domn cel Mare ”! Invitat, prof. dr. Sergiu Iosipescu

12 Aprilie 2022, 07:00

Realizator, Dan Manolache.

„Ștefan, Ștefan, Domn cel Mare,

Seamăn pe lume nu are

Decât numai mândrul Soare!

Din Suceava când el sare,

Pune pieptul la hotare

Ca un zid de apărare!

Convingerea creia îi dădea glas Alecsandri este încă vie şi astăzi mai ales în Moldova. Călatorind prin satele de peste Milcov sau de peste Prut în căutarea mărturiilor vremurilor vechi, vom afla că mai în tot locul, biserici sau poduri, iazuri sau cetăţi sunt legate, intr-un fel sau altul de numele marelui voievod. Nimic nu pare a se fi schimbat din vremea în care Mihail Kogâlniceanu consemna:„Lui Ștefan cel Mare românul îi atribuie tot ce-i pare curios, mare, vitejesc și chiar neînțeles în pământul nostru. Orice cetate, orice zid, orice val, orice șanț, întreabă-l cine le-au făcut; el îți va răspunde: Ștefan cel Mare. Orice pod, orice biserică, orice fântână, orice curte sau palat vechi, el le va raporta eroului său. Orice bunătate, orice așezământ a căruia rămășițe se mai trăgănează până astăzi, orice legiuire ominească, orice puneri la cale înțălepte Ștefan vodă le-au urzit, îți va zice el, și iar Ștefan vodă.

În sfârșit, acest domn, pentru moldoveni rezumă toate faptele istorice, toate monumentele, toate isprăvile și instituțiile făcute în cinci veacuri, de atâția stăpânitori.”

Vom consacra emisiunea din această seară lui Ștefan cel Mare pentru că drumul său spre neuitare a început în 1457 când, la 14 aprilie, “Ştefan vodă strâns-au boierii ţării şi mai mari şi mai mici şi altă curte măruntă dimpreună cu Mitropolitul Teoctistu la locul numit Direptate şi i-au întrebatu pe toţi: ieste-le cu voie tuturor să le fie Domn? Ei au strigat într-un glas: În mulţi ani de la Dumnezeu să domneşti!”

Va fi fost scena înfăţişată, două secole mai târziu, de Grigore Ureche aidoma celei reale? Greu de răspuns.

Ştim însă că domnia lui Ştefan, care a durat 47 de ani şi 3 luni, a rămas în istorie. Nu vom stărui asupra faptelor, în general bine cunoscute.

A fost Ştefan cu adevărat mare? Da, susţine Papa Sixtus al IV-lea care, lăudându-i lupta împotriva Porţii Otomane, vorbeşte despre înţelepciune, bărbăţie, strălucire….

A fost Ştefan cu adevărat sfânt? Din nou da. Acelaşi Papă îl numeşte „atletul lui Hristos”.

A fost el drept? Cronicarul are îndoieli atunci când recunoaşte că „de multe ori la ospeţe, omora fără giudeţu”. Să nu privim însă faptele de demult cu exigenţa de multe ori absentă în evaluarea prezentului….O privire mult mai obiectivă ne oferă cei care i-au fost contemporani sau apropiați în timp. De pildă cronicarul polonez Jan Dlugosz care, în cuvinte puține, ne oferă și el o adevărată sinteză a domniei lui Ștefan :„În anul 1504, în 2 iulie, marţi, ora 1 după răsăritul soarelui, din voia destinului, muri Ştefan, voievodul Moldovei, împovărat de lupte, bătrâneţe şi podagră. Natura îl făcuse norocos, isteţ şi viteaz. El alungase din Moldova pe regele unguresc Matia, bătut în oraşul Baia şi lovit el însuşi în trei locuri la spate. Tot el – minunată faptă – înfrânse cu o mână de oameni şi alungă cu ruşine pe sultanul Mahomed, care avea 120.000 de ostaşi. Tot el, cu arma în mână, alungase peste hotarele Moldovei pe regele polon Ioan Albert, călcând învoiala prin care i-a fost asigurată de mai înainte libera ieşire a acestuia din ţară. Tot el zdrobi, mai de multe ori, şi respinse pe tătarii de dincolo de Volga şi pe cei din Crâm. O, bărbat triumfal şi victorios, care biruişi pe toţi regii învecinaţi! O, om fericit, care te bucuraşi de toate darurile, câte natura altora numai în parte le dă: unii înţelepţi şi vicleni, alţii viteji şi drepţi, alţii iarăşi cu noroc împotriva duşmanilor. Tu singur le avuşi hărăzite toate laolaltă: drept-prevăzător, isteţ, biruitor al tuturor duşmanilor! Nu degeaba trebuie socotit printre eroii secolului nostru.”

Ceea ce cu siguranță a rămas peste timp este icoana sa, încă vie. Așa se face că ajutorul lui este invocat la vremuri de cumpăna aşa cum a făcut-o Mihai Eminescu:

“Ștefane Măria Ta,
Tu la Putna nu mai sta,
Las’ Archimandritului
Toata grija schitului,
Lasă grija Sfinților
În seama părinților,
Clopotele să le tragă
Ziua ‘ntreagă, noaptea ‘ntreagă,
Doar s’a ‘ndura Dumnezeu,
Ca sa ‘ți mântui neamul tău!
Tu te ‘nalța din mormânt,
Să te- aud din corn sunând
Și Moldova adunând.
De-i suna din corn odată,
Ai s’aduni Moldova toată,
De-i suna de doua ori,
Îți vin codri ‘n ajutor,
De-i suna a treia oară
Toți dușmanii or sa piară”

Să purcedem la demitizarea lui Vodă Ştefan? Cine şi de ce ar îndrăzni să supere o….legendă?

„Malaxa în America” - Invitat: domnul Rüdiger von Kraus

„Malaxa în America” - Invitat: domnul Rüdiger von Kraus

Cartea „Malaxa în America” , este una dintre cele cu care editura Corint reușește să ne surprindă și să ne...

„Malaxa în America” - Invitat: domnul Rüdiger von Kraus
Despre democrație în România și simbolul ei, Seniorul Corneliu Coposu. Invitați, dr. Cosmin Budeancă și Ion-Andrei Gherasim, președintele Fundației „Corneliu Coposu”

Despre democrație în România și simbolul ei, Seniorul Corneliu Coposu. Invitați, dr. Cosmin Budeancă și Ion-Andrei Gherasim, președintele Fundației „Corneliu Coposu”

În această seară vă invităm la o discuție despre democrație. Vom evoca figura Seniorului Corneliu Coposu, un reper al...

Despre democrație în România și simbolul ei, Seniorul Corneliu Coposu. Invitați, dr. Cosmin Budeancă și Ion-Andrei Gherasim, președintele Fundației „Corneliu Coposu”
Idei în nocturnă. Pagini de Istorie - Credință și speranță

Idei în nocturnă. Pagini de Istorie - Credință și speranță

Invitați, Prea Sfinția Sa Mihai Frățilă, episcop al Episcopiei Greco-Catolice “Sfântul Vasile cel Mare” de Bucureşti și...

Idei în nocturnă. Pagini de Istorie - Credință și speranță
Idei în nocturnă - Pagini de Istorie: Opt decenii de la capitularea Germaniei naziste. Spre o nouă ordine mondială?

Idei în nocturnă - Pagini de Istorie: Opt decenii de la capitularea Germaniei naziste. Spre o nouă ordine mondială?

Invitat, prof. dr. Cosmin Popa. Realizator, Dan Manolache

Idei în nocturnă - Pagini de Istorie: Opt decenii de la capitularea Germaniei naziste. Spre o nouă ordine mondială?
Idei în nocturnă. Pagini de Istorie - „Trecutul ne ajunge din urmă. Memoriile unui martor privilegiat al istoriei”

Idei în nocturnă. Pagini de Istorie - „Trecutul ne ajunge din urmă. Memoriile unui martor privilegiat al istoriei”

Invitați: Michael Virgil Solomon și dr. Claudiu Secașiu. Realizator: Dan Manolache

Idei în nocturnă. Pagini de Istorie - „Trecutul ne ajunge din urmă. Memoriile unui martor privilegiat al istoriei”
Credința la români. Emisiune in memoriam acad. Florin Constantiniu

Credința la români. Emisiune in memoriam acad. Florin Constantiniu

HRISTOS a ÎNVIAT! Prăznuim, cei mai mulți dintre noi, Învierea Domnului…..Sunt zile de lumină, bucurie și...

Credința la români. Emisiune in memoriam acad. Florin Constantiniu
„Istorie și istorii”. Invitat, prof. dr. Matei Cazacu

„Istorie și istorii”. Invitat, prof. dr. Matei Cazacu

Idei în nocturnă. Pagini de Istorie - Marți 15 aprilie 2025, ora 21.10. Realizator, Dan Manolache

„Istorie și istorii”. Invitat, prof. dr. Matei Cazacu
Mrmorosch Blank, istoria unei bănci. Invitați, dr. Brândușa Costache, șefa serviciului arhivă, bibliotecă și diseminare publicații al BNR și dr. Nadia Manea, expert principal, BNR

Mrmorosch Blank, istoria unei bănci. Invitați, dr. Brândușa Costache, șefa serviciului arhivă, bibliotecă și diseminare publicații al BNR și dr. Nadia Manea, expert principal, BNR

Idei în nocturnă. Pagini de Istorie - Marți 8 aprilie 2025, ora 21.10. Realizator, Dan Manolache

Mrmorosch Blank, istoria unei bănci. Invitați, dr. Brândușa Costache, șefa serviciului arhivă, bibliotecă și diseminare publicații al BNR și dr. Nadia Manea, expert principal, BNR
Ascultă live

Ascultă live

14:30 - 15:00
Cult-Top
Ascultă live Radio România Cultural
14:05 - 15:00
TOPUL NOSTRU ...
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
14:00 - 15:00
English 1
Ascultă live Radio România Internaţional 1
13:10 - 15:00
Muzica anilor tăi (RRA)
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
14:00 - 15:00
De Voie Bună 2
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
Acum live
Radio România Braşov FM
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța Folclor
Ascultă live Radio România Constanța Folclor
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
11:03 - 18:00
DE WEEK-END CU RADIO REȘIȚA
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
13:03 - 16:00
Exclusiv FM
Ascultă live Radio România Timișoara FM
14:00 - 15:00
Emisiune în lb. maghiară
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru