Diana Plămadă: „Creșterea conștientizării asupra microbiomului intestinal este esențială, mai ales în contextul creșterii alarmante a obezității”

De cele mai multe ori, resturile alimentare sunt considerate gunoaie, dar ce-ați spune că acestea pot deveni resurse valoroase pentru sănătate?

Diana Plămadă, doctorand în Biotehnologii Alimentare la USAMV Cluj-Napoca, unde activează ca asistent de cercetare în echipa coordonată de prof. dr. Dan Vodnar, a studiat potențialul compușilor fenolici din tescovina de mere.

Doctoratul său se axează pe studiul compușilor bioactivi din reziduurile alimentare și modalitățile de revalorificare a acestora în contextul sustenabilității alimentare și a sănătății.

A beneficiat de o bursă de cercetare în Germania, la Universitatea Tehnică din Berlin, unde a aprofundat metode avansate de analiză a compușilor bioactivi. (https://scholar.google.com/citations?user=pNBMMwMAAAAJ&hl=ro&oi=ao)

“Tescovina de mere este un substrat foarte valoros, bogat în compuși fenolici, care au efect antiinflamator, antioxidant și, mai recent, s-a demonstrat că pot avea și rol prebiotic.”

Cu alte cuvinte, acești compuși pot deveni hrană pentru microorganismele benefice din intestin, contribuind la echilibrul microbiomului uman.

Cercetarea Dianei Plămada a pornit din dorința de a modela microbiota intestinală a persoanelor cu obezitate.

“Inițial, am vrut să vedem dacă putem influența microbiota indivizilor cu obezitate, dar studiile clinice necesitau resurse extinse. Așa că am ales o abordare in vitro, pentru a analiza cum consumă microorganismele selectate acești compuși fenolici.”

Pentru a valida ipoteza, Diana a selectat trei soiuri de mere - Ionatan, Red Delicious și Granny Smith - și a testat capacitatea microorganismelor de a utiliza compușii fenolici. Rezultatele au demonstrat că fiecare soi conține anumite substanțe dominante, dar toate trei au potențial prebiotic.

Ce urmează pentru acest tip de cercetare?

Diana este aproape de finalizarea tezei de doctorat, iar următorii pași includ publicarea rezultatelor și explorarea aplicabilității lor la scară largă.

“Pentru ca un astfel de produs să ajungă pe piață, este nevoie de optimizări privind extracția compușilor fenolici și studii clinice care să confirme beneficiile asupra sănătății umane.”

Mai mult, Diana subliniază importanța educării publicului cu privire la beneficiile prebioticelor.

”Am putea, poate, crește conștientizarea consumului de prebiotice, pentru că într-adevăr există la nivel mondial o creștere a obezității și nu se conștientizează importanța microbiomului intestinal, care este clar legat de tot organismul uman, inclusiv de sistemul nervos. Iar acesta ar fi un factor foarte important, atât dacă am avea un microbiom într-un stadiu optim, toate organele, tot organismul ar funcționa mai optim. Creșterea conștientizării asupra microbiomului intestinal este esențială, mai ales în contextul creșterii alarmante a obezității.”

Și, spune Diana Plămadă, ”Cred că a început lumea să aibă un wake-up call în partea asta și a început și în România, dar cred că ne axăm foarte mult pe partea de produse gata, obținute, standardizate, care sunt mult mai ușor de utilizat. Cred că există și o barieră din punct de vedere al consumatorilor, pentru că din moment ce zici ”subprodus”, rest, deșeu, există o barieră psihică pe care nu mulți pot să o treacă, la fel cum e și partea asta cu insectele, care sunt surse de proteină.”

Diana Plămadă este nutritțonist-dietetician, absolvent al programelor de licență și masterat în ”Nutriție și Dietetică” la UMF Cluj-Napoca. A beneficiat de o bursă Erasmus în nutriție clinică la Universitatea din Valencia.

Este pasionată de călătorii, lectură, sport și drumeții montane.