Apariţie editorială inedită a lucrării „Secolul al XIX-lea în doi mesianici chibzuiţi şi un vizionar mistic”, de Eugen Simion

În spiritul promovării
valorilor naţionale şi a personalităților marcante ale literaturii şi culturii
române contemporane, Editura Cartea Românească Educaţional aduce în atenţia
publicului fulminanta lucrare a academicianului Eugen Simion, „Secolul al
XIX-lea în doi mesianici chibzuiţi şi un vizionar mistic, Nicolae Bălcescu,
Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica”. Cartea apare în condiţii grafice excelente şi este
prefaţată de universitara Oana Şerban, care printre alte observaţii pertinente spune:
„Cartea Academicianului Eugen Simion este despre profeții
românității. Politicieni de elită, epistolari cu jumătate de normă. Unii revoluționari,
alții reformiști, despărțiți de credința ca în politică nu există simpatii, ci
numai interese, dar că o necesitate istorică le transcende în egală măsură.
Este o carte în care biografia lor – fiziologii afectate de credința că
Dumnezeul politicii e puterea – se construiește într-o monografie a
Principatelor Unite. Între biografii și monografii, Eugen Simion deschide
corespondențele lor epistolare, reconfigurând intimitatea unor jurnale de
călătorie, culisele unor lovituri de stat, utopiile unor diplomați și iubirile
unor bărbați care n-au împrumutat maniere politice, doar insecurități. Toți
trei se nasc în secolul XIX, al miturilor națiunii, progresului, îmblânzirii
lumii, confesiunii romantice, în secolul istoriografiei ca filosofie și morală
a istoriei. În aceste timpuri, oamenii cred că „literatura este politica
noastră cea mai bună”. Întâlnirea dintre ei este, spune Eugen Simion,
kairotică. Așa cum a fost contractul social românesc, al uniunii sub febra
anului l848. (...) La prima vedere, această carte e despre Bălcescu, Kogălniceanu și Ghica. Însă lucrarea de față
e despre biografia lor nu ca oameni politici pur sânge, ci ca mesianici, ziditori de țară, strategi,
buni diplomați. Adică, despre viața lor în relație cu tot ceea ce a însemnat
elita politică și culturală a secolului XIX: Ion Heliade-Rădulescu, Mihai
Eminescu, Titu Maiorescu, Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Cezar Bolliac.
Mai apoi, fiecare dintre cei trei are întocmit un raport sentimental pe seama
corespondențelor: o muncă titanică, prin care Eugen Simion face un pariu
formidabil, acela că orice lucrare de autor se înțelege câtă vreme există și un
jurnal care să o deconspire. Tocmai de aceea, cartea Academicianului Eugen
Simion e un proiect hermeneutic major, care angajează genealogia miturilor
secolului XIX pentru a o completa prin studiul arheologic al evoluției și
renunțării lor, așa cum transpar din biografiile celor trei intelectuali.
Metodologic, genealogia nietzscheană și arheologia foucauldiană sunt deopotrivă
satisfăcute în acest volum în care Eugen Simion ne propune o filosofie a
istoriei și o istorie a mentalităților care justifică o tradiție a contractului
social unionist românesc prin ideologii culturale. Nu o să mai întâlniți așa
ceva în nicio altă lucrare. Majoritatea cercetătorilor serioși aleg fie calea
genealogiei, fie drumul arheologiei. Dar autorul acestei lucrări e un
cercetător vitruvian. (...) O carte binevenită, într-o societate în care avem
tot mai mulți vizionari utopici și tot mai mulți mesianici nechibzuiți. Puterea
scrierii lui Eugen Simion e fabuloasă: uneori, viața lui Bălcescu, Kogălniceanu
și Ghica par (pre)texte pentru lucrarea unui autor care își deconspiră
ideologia culturală, gena de cercetător și vocația de umanist. Critica literară
românească nu ar fi avut un destin al său fără talentul lui Eugen Simion. Dar,
nici cultura română. De aceea, Eugen Simion e, la rândul său, un mesianic.”

Eugen Simion s-a născut la 25
mai 1933 în Chiojdeanca, (Prahova). A studiat la Liceul „I. L. Caragiale” din
Ploieşti şi a urmat cursurile Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti,
unde i-a avut profesori pe Tudor Vianu, Alexandru Rosetti şi Iorgu Iordan. A
obţinut titlul de doctor în ştiiinţe filologice cu teza Eugen Lovinescu,
scepticul mântuit, condusă de profesorul Şerban Coculescu (1969). Colaborează
între 1956-1962 în „Colectivul Eminescu”al Academiei Române condus de
Perpessicius. În 1963-1964 devine asistent universitar, apoi conferenţiar, iar
din 1990 – profesor la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti. Debutează
în presa literară în 1960 şi face cronică literară decenii de-a rândul la
„Gazeta literară” şi „România literară”. Între 1970-1973 este lector la
Universitatea Paris IV, Sorbona. În 1991 este ales membru al Academiei Române.
În 1994 devine vicepreşedintele, iar din 1998 până în 2006 este Preşedintele
Academiei Române. În 1999 devine Director-fondator al Fundaţiei Naţionale
pentru Ştiinţă şi Artă. Aici deschide colecţia „Opere fundamentale” din
clasicii literaturii române, iar între 2002-2009 scoate în 38 de volume
manuscrisele lui Eminescu în facsimil. Ca director al Institutului „G.
Călinescu”, coordonează „Dicţionarul General al literaturii române” (I-VII).
Este numit Doctor Honoris Causa al mai multor universităţi din ţară şi
străinătate. Este membru al Academiei de Ştiinţe Morale şi Politice (Franţa),
al Academiei Regale de Ştiinţe şi Litere din Danemarca, al Academiei din Atena,
al Academiei de Ştiinţe şi Litere din Serbia. A publicat peste 30 de volume de
critică şi istorie literară.

De-a lungul timpului academicianul Eugen Simion a publicat: Proza lui Eminescu, 1964 (ed. a II-a, 2018); Orientări
în literatura contemporană, 1965; Eugen Lovinescu – Scepticul mântuit,
1971 (ed. a II-a, 2016); Timpul trăirii, timpul mărturisirii. Jurnal
parizian, 1977 (ed. a VII-a, def. 2019); Dimineaţa poeţilor, 1980
(ed. a V-a, def. 2014); Întoarcerea autorului, 1981 (ed. a V-a, def.
2019); Sfidarea retoricii. Jurnal german, 1985 (ed. a II-a, def. 2019); Moartea
lui Mercutio, 1993 (ed. a III-a, def. 2019); Convorbiri cu Petru
Dumitriu, 1994 (ed. a III-a, 2019); Mircea Eliade – nodurile şi semnele
poeziei, 1995 (ed. a V-a, 2015); Fragmente critice, I-VI, 1997-2000;
Ficţiunea jurnalului intim, vol. I-III, 2001 (ed. a III-a 2018); În
ariergada avangardei. Convrbiri cu Andrei Grigor, 2004 (ed. a III-a, def.
2019); Tânărul Eugen Ionescu, 2016 (ed. a III-a, 2012); Genurile
biograficului, vol I-II, 2002 (ed. a III-a, 2018); Marin Preda.
Portretul scriitorului îndrăgostit, 2010 (ed. a II-a, 2019); Ion
Creangă. Cruzimile unui moralist jovial, 2011 (ed. a III-a, 2017); Cioran
– o mitologie a nedesfârşirilor, 2014; Alexandru Odobescu. Un romantic
erudit şi anxios, iubitor de reverii clasicizate, 2015; Posteritatea
critică a lui E. Lovinescu, 2017. În limbi de circulaţie internaţională academicianul
Eugen Simion a publicat: Mircea Eliade: A Spirit of Amplitude (East
European Monographs, Boulder, Distributed by Columbia University Press, New
York, 2001); Mircea Eliade, romancier (Ed. Oxus, Paris, 2004); Umoranje
demon teorije (Apostrof-Rading, Belgrad, 2004); Le June Eujène Ionesco
(Ed. L`Harmattan, Paris, 2013); Cioran, une mythologie de l`inachevé
(Ed. Le Soupirail, Paris, 2016); Rumunski Egzistencijalizam (Filip
Visnjic, Belgrad, 2016); Mladi Eugen Ionesko (Novi SAD, Serbia, 2018); Cioran
(Novi SAD, Serbia, 2019).

Continuând seria
lucrărilor fundamentale amintite mai sus, „Secolul
al XIX-lea în doi mesianici chibzuiţi şi un vizionar mistic, Nicolae Bălcescu,
Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica” se înscrie ca o nouă contribuţie la elucidarea
identităţii româneşti şi începuturile modernităţii în spaţiul georgrafic de
lângă Carpaţi şi Dunăre, precum şi la evoluţia domeniilor amintite în strânsă
corelaţie cu fluxul evenimentelor „secolului de aur” european.

Cartea confirmă încă o dată
valoarea incontestabilă a criticului Eugen Simion cu strălucite incursiuni în
filosofia culturii, istoria literară care îl aşează pe academician în galeria marilor personalităţi
ale literaturii şi culturii româneşti: Titu Maiorescu, Eugen Lovinescu, Tudor
Vianu şi George Călinescu.

Lucrarea „Secolul
al XIX-lea în doi mesianici chibzuiţi şi un vizionar mistic, Nicolae Bălcescu,
Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica”, publicată la Editura Cartea Românească Educaţional
poate fi găsită pe site-ul editurii www.ecredu.ro,
în Librăria Cartea Românească Educaţional din Iaşi, în cele peste o sută de
librării partenere ale editurii din întreaga ţară, precum şi la difuzorii de
carte.