Idei în nocturnă. Pagini de Istorie: „Războiul Sfânt al României. Militarii, motivația și Holocaustul”

În emisiunea din această seară vom discuta despre conținutul unei cărți care merită citită. Merită citită pentru conținutul său istoriografic dar mai ales pentru abordarea războiului României în Est dintr-o perspectivă cu care nu am fost prea obișnuiți până acum. Cartea are titlul „Războiul Sfânt al României. Militarii, motivația și Holocaustul”, a apărut de curând la editura Corint și îl are ca autor pe istoricul american Grant T. Harward. Invitatelor noastre, dr. Mioara Anton și dr. Alina Pavelescu li se datorează prefața, respectiv traducerea.

Perspectiva din care autorul privește campania din Est a armatei române este, așa cum o arată chiar titlul, cea motivațională. Mai mult decât atât însă este urmărit, pe întreaga durată a participării României la războiul antisovietic, modul în care motivațiile au produs efecte și firește, care au fost aceste efecte. Tocmai această abordare ne poate revela o fațetă a războiului puțin cunoscută, poate șocantă, tratată cu discreție, ocolită sau chiar mistificată în multe dintre lucrările apărute până acum.

Motivațiile pe care le urmărește autorul sunt naționalismul, religia, antisemitismul și anticomunismul. Desigur ele sunt prezente total sau parțial, în grade diferite de pondere și în discursul mobilizator din alte țări. Am putea spune că în accepțiunea „patriotism” motivația a dat coeziune armatelor rivale în toate conflictele secolelor XIX și XX. Religia a jucat de asemenea un rol important în motivarea armatelor încă din timpuri vechi, sintagma „Cu noi este Dumnezeu” animând de multe ori combatanți de aceeași religie. Un cuvânt și despre celelalte două motivații, antisemitismul și anticomunismul. Prezente în istorie de sute de ani sau doar din 1917, ele au fost contopite la noi în lupta împotriva iudeo- comunismului iar prin adăugarea componentei religioase și a celei naționaliste s-a ajuns la propaganda pentru „Războiul Sfânt”.

Cartea ne înfățișează cum s-a desfășurat această propagandă și care au fost efectele ei reale mai ales în ceea ce privește „curățarea terenului” așa cum a fost numită eufemistic asasinarea sau deportarea evreilor, mai ales din nordul Bucovinei și Basarabia, din teritoriile ocupate peste Nistru și Bug, sau în tratarea prizonierilor sovietici. Faptele criminale sunt evocate începând cu Pogromul de la Iași, continuând cu lagărele din Transnistria, crimele ce au urmat ocupării Odesei și lista ar putea continua, toate cu implicarea unor unități ale armatei, ale jandarmeriei și cele mai multe din ordinul sau cu îngăduința autorităților politice și militare.

Desigur armata României nu a fost una de criminali. În astfel de acte a fost implicată o mică parte a ei. Au fost dese cazuri în care ofițeri și soldați s-au opus unor astfel de practici ce contraziceau chiar propaganda care vorbea despre „Război Sfânt”. Faptele criminale însă rămân și cunoașterea lor ne ajută să evaluăm corect trecutul, să- l înțelegem și să încercăm să învățăm din lecțiile pe care ni la oferă.

Iată doar un exemplu de desfășurare a ocupării unor localități în vara lui 1940 : „sosirea fiecărui eșalon dezlănțuia un nou val de atrocități în târguri și orașe. Mai întâi, soldații jefuiau bunurile, violau femeile și împușcau pe presupușii franctirori. Apoi veneau jandarmii din Serviciul Pretorial și puneau în practică un simulacru de ordine ; în vreme ce poliția militară încerca să oprească jafurile, îi aresta pe evrei și pe comuniști, aresta noi suspecți și împușca ostatici ca represalii pentru atacuri. În cele din urmă jandarmii din subordinea Ministerului de Interne preluau controlul și înființau ghetouri.”

Pe parcursul emisiunii ne vom opri la câteva dintre capitolele importante ale cărții. Vom vorbi așadar despre ideologia Războiului Sfânt, cultură militară și politică interbelică, desfășurarea războiului și descreșterea amploare represiunii odată cu diminuarea moralului trupelor sau a ordinelor dictate de calcul politic, propagandă și disciplină, participarea femeilor și minorităților la război.

Așa cum spuneam este o carte care merită citită. Ea ne oferă o imagine a campaniei din Est care nu se aseamănă cu cea eroică pe care am cunoscut-o din cărți sau din povestirile participanților. Asta nu înseamnă că o neagă ci doar că îi adaugă umbrele care vor fi existat și fără de care tabloul este incomplet și mincinos.

Realizator Dan Manolache