Idei în nocturnă-Pagini de Istorie: Septembrie-decembrie 1944, primele luni ale „colaborării” româno-sovietice. O perspectivă financiară rezultată din documentele păstrate de BNR

De multă vreme, dar cu deosebire în ultimul timp, au venit dinspre Răsărit afirmații referitoare la o presupusă datorie pe care România o mai are încă de plătit către Federația Rusă în urma paricipării armatei noastre la Cel de-Al Doilea Război Mondial. O datorie care ar depăși cu mult valoarea tezaurului furat României în vremea Marelui Război.

După cum se știe, o mare parte din tezaurul confiscat atunci de recent instalata „putere soviatică” o reprezintă cel al Băncii Naționale, peste 90 de tone aur. De aceea, ne-am gândit ca în acestă ultimă emisiune pe care o dedicăm în acest an evenimentelor petrecute cu opt decenii în urmă, să vorbim despre modul în care au decurs relațiile financiare între România și URSS în primele luni de cvasi ocupație a țării noastre de către Armata Roșie.

Să spunem mai întâi că, în ceea ce privește problema reparațiilor ce urmau a fi plătite de România către URSS, Convenția de Armistițiu semnată la Moscova la 12 septembrie 1944, stipula la articolul 11, că plata lor se va face doar parțial „și anume în sumă de 300 milioane de dolari americani eșalonată în 6 ani prin livrări de mărfuri (produse petrolifere, cereale, materiale lemnoase, vase maritime și fluviale, diverse mașini și utilaje, etc…Se lua ca bază dolarul american la paritatea aur a zilei semnării Convențiunii, anume 35 dolari la o uncie de aur.” De menționat că aceeași valoare a reparațiilor de război era menținută în Tratatul de Pace semnat la Paris la 10 februarie 1947, cu singura schimbare că plata era eșalonată pe o perioadă de 8 ani.

Cât a plătit România cu adevărat? Iată o întrebare la care este și astăzi greu de răspuns pentru că mulți ani, începând cu 1944, URSS a luat practic din România ce și-a dorit și în ce cantitate și-a dorit. Vom menționa pentru o evident incompletă estimare, lista plăților în natură efectuate până la 31 decembrie 1945, așa cum o aflăm din scrisoarea trimisă la 11 martie 1946 generalului locotenent Ivan Susaikov, președintele adjunct al Comisiei Aliate de Control din România, (președinte era generalul Vinogradov). Așadar: „317.000 vite, 365.000 oi, 135.000 porci, 120.000 cai, 608.000 tone cereale, 3.611.000 tone produse petroliere, 557, 000 m3 de cherestea.”

Vom adăuga în emisiunea din această seară câteva date care vor completa acest tablou al (putem spune) jafului la care a fost supusă Romania doar în perioada septembrie – decembrie 1944. Invitatele emisiunii vor prezenta documente, în mare parte inedite aflate în arhiva BNR, referitoare la implicarea băncii în executarea prevederilor Convenției de armistițiu.

Între ele, menționăm cele privitoare la:

- rolul BNR în retragerea din circulație a rublelor și leilor sovietici, monede puse în circulație de armata sovietică;

- creditele acordate de BNR Statului român pentru executarea clauzelor Convenției de armistițiu din 12 septembrie 1944;

- rolul îndeplinit de BNR în executarea art. 12 din Convenția de armistițiu, care prevedea retrocedarea bunurilor luate de pe teritoriul URSS;

- situația sucursalelor și agențiilor BNR din Moldova în toamna anului 1944

- destinul tezaurului BNR pus la adăpost la Tismana

Vă invităm așadar să ascultați o emisiune care are toate datele pentru a fi interesantă și prin care ne propunem să ne apropiem de un adevăr istoric ascuns în perioada comunistă, care se încearcă a fi denaturat chiar în zilele noastre.

Realizator: Dan Manolache